Formarea elevilor români are la bază alte principii, programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA şi, independent de rezultatele acestei evaluări, este de necontestat faptul că elevii români, când ajung în unităţile de învăţământ din afară sunt printre cei mai buni, consideră Marius Nistor, preşedintele FSE Spiru Haret.

"De fiecare dacă când apar rezultatele unei testări sau un studiu internaţional, luăm foc cu toţii şi începem să aruncăm cu pietre în cei care ne vin mai la îndemână - corpul profesoral. După prezentarea rezultatelor testelor PISA 2018, mulţi Ťexperţiť în educaţie au găsit de cuviinţă să îşi dea cu părerea, din nou, despre calitatea actului educaţional şi să acuze organizaţiile sindicale că înfrânează reforma. Dar, în România, formarea elevilor are la bază alte principii, iar programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA. În mod similar, formarea cadrelor didactice pentru evaluare pune accentul pe alte aspecte decât cele din evaluările de tip PISA. Independent de rezultatele acestei evaluări, este de necontestat faptul că elevii români, când ajung în unităţile şi instituţiile de învăţământ din afară (şi mă refer aici la toate nivelurile) sunt printre cei mai buni. Oare un elev care provine dintr-o ţară aflată în vârful ierahiei PISA ar putea face faţă sistemului de evaluare din România?", a declarat Nistor într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

În aceste condiţii, Federaţia Spiru Haret cere experţilor să vină să spună care este adevărul despre aceste teste internaţionale şi dacă modelele de subiecte sunt adaptate la sistemul de învăţământ românesc.

De asemenea, Federaţia întreabă de ce niciun ministru nu a modificat programele şcolare şi sistemele de evaluare astfel încât să fie în concordanţă cu evaluările PISA, care sunt efectuate încă din anul 2000.

"Care sunt unităţile de învăţământ unde s-au susţinut testele PISA? Câţi dintre elevi au tratat cu indiferenţă aceste teste, la fel cum se întâmplă şi la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, precum şi la simulările examenelor naţionale? Sau, dimpotrivă, câţi dintre elevi au tratat cu interes aceste teste?", sunt alte întrebări ale sindicaliştilor din sector.

În final, preşedintele Spiru Haret arată că, dincolo de căutarea unor "vinovaţi de serviciu", ar trebui găsite soluţii pentru rezolvarea unor probleme precum subfinanţarea sistemului educaţional, formarea cadrelor didactice sau politizarea învăţământului.

"Cu toţii am trecut prin şcoala românească şi suntem oamenii de astăzi datorită şcolii româneşti. Oare suntem analfabeţi funcţionali, oare nu suntem buni? Oare nu suntem profesionişti? Critica şi aruncatul cu piatra au devenit sporturi naţionale, însă ce se întâmplă după? Este societatea civilă pregătită să găsească adevăraţii vinovaţi? Sau, mai bine, să lăsăm vinovaţii de-o parte şi să căutăm soluţii? Dacă este nevoie, pentru a progresa, pentru a schimba ceva, ne asumăm să fim vinovaţii de serviciu - educatori, învăţători, profesori, sindicate - ne punem şi ţintă pe piept. Însă, după ce terminaţi de criticat, vă aştept şi cu soluţii la următoarele probleme: subfinanţarea sistemului; formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice; birocratizarea actului educaţional; politizarea învăţământului. Până atunci, până când nu vom găsi împreună soluţii la problemele de mai sus, vom continua să ne lamentăm", a adăugat Marius Nistor.

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip, în condiţiile în care, potrivit Simonei Vela, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, la citire/lectură elevii români au obţinut un punctaj de 428, faţă de 434 în 2015, la matematică - 430 faţă de 444, în 2015, şi la ştiinţe - 426 (faţă de 435).

Potrivit AFP, Asia a strălucit încă o dată în clasamentul PISA, publicat marţi: China şi Singapore ocupă primele două locuri în acest studiu de referinţă din domeniul sistemelor de educaţie din lumea întreagă, întocmit la fiecare trei ani de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), informează AFP.

Documentul, care evaluează din anul 2000 competenţele în ştiinţe, matematici şi lectură pentru elevii în vârstă de 15 ani, a devenit o referinţă mondială, fiind monitorizat cu mare atenţie de guvernele lumii.

În clasamentul pe 2018, România a înregistrat scoruri sub media mondială la toate cele trei secţiuni. Astfel, ţara noastră a obţinut la secţiunea "lectură" un scor de 428 (media mondială fiind de 487), la secţiunea "matematică" un scor de 430 (media mondială este 489) şi la secţiunea "ştiinţe" un scor de 426 (media mondială este 489).

Testele au fost realizate în mai 2018 pe 600.000 de tineri din 79 de ţări şi teritorii, un eşantion reprezentativ pentru 32 de milioane de elevi. În România, testele de evaluare PISA 2018 au fost aplicate în 170 de instituţii de învăţământ. Au participat 5081 de elevi din clasele VII-X, fiind validate şi prelucrate 5075 de teste. Cea mai mare pondere au avut-o elevii din clasa a IX-a (77,9%), urmaţi de cei de clasa a X-a (15,1%), clasa a VIII-a (6%) şi de clasa a VII-a (0,9%). AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)