Mai mulţi parlamentari propun modificarea Legii educaţiei cu prevederi referitoare la comportamentele de bullying, menţionându-se că antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi cadrele didactice vor beneficia de consiliere psihologică gratuită şi vor fi protejaţi în spaţiul şcolilor de autorităţile responsabile cu ordinea publică.

Propunerea legislativă de modificare a Legii educaţiei naţionale a fost iniţiată de 14 deputaţi de la PSD, PNL, UDMR, ALDE, PMP, minorităţi şi a fost depusă la Camera Deputaţilor.

"În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice alte activităţi şi comportamente care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar sau nedidactic, inclusiv comportamentele generatoare de bullying, oricare ar fi forma acestuia, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios", prevede proiectul.

Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare de stat şi particulare acreditate beneficiază de consiliere psihologică gratuită, în cabinetele medicale şi psihologice şcolare ori în unităţi medicale de stat, la recomandarea specialistului, psiholog şcolar sau medic de medicină şcolară, elaborată în urma evaluării solicitate de consiliul de administraţie.

"Cheltuielile aferente garantării siguranţei copiilor şi tinerilor în unităţile de învăţământ se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Cadrele didactice, antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii sunt protejaţi în spaţiul unităţii de învăţământ de autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrelor didactice ori care le împiedică în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor lor: protecţia se asigură, de asemenea, pentru desfăşurarea în condiţii normale a procesului educativ. Protecţia este solicitată de persoana autorizată conform regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preunivesitar", se mai arată în proiect.

Proiectul mai stabileşte definiţia bullying-ului - o formă de manifestare a violenţei şi se defineşte ca un comportament abuziv, realizat în mod repetat cu intenţie directă sau indirectă, conducând la prejudicierea fizică şi /sau psihică a victimei prin rănire, persecuţie, intimidare sau prin alte fapte, manifestându-se prin mai multe forme - verbal, emoţional, relaţional şi fizic - atât în mediul fizic cât şi în cel virtual.

Iniţiatorii precizează, în expunerea de motive, că "datele statistice disponibile în România descriu o realitate în care incidenţa comportamentelor incluse în definiţia bullying-ului este semnificativă, atât în spaţiul unităţilor şcolare, cât şi în afara acestuia, inclusiv în mediul online".

Conform datelor disponibile la Asociaţia Telefonul Copilului, în perioada octombrie 2011- decembrie 2018, au fost înregistrate la nivel naţional peste 10.000 de cazuri în care au fost reclamate comportamente de tip bullying, majoritatea în mediul şcolar, mai precizează aceştia. Conform datelor citate, "tipurile de bullying reclamate cel mai frecvent sunt cele de tip verbal, manifestate prin jigniri, insulte, porecle sau sarcasm, a doua cea mai frecvent reclamată categorie fiind cea a lovirilor şi îmbrâncelilor".

Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind Camera decizională. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)