Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a declarat vineri că proba de creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini, pe care o propune pentru Bacalaureat, va integra mai multe discipline, oferind o imagine despre informaţiile acumulate de elev şi modul în care poate să le folosească în practică.

Precizările au fost făcute după ce, în cadrul evenimentului de lansare a viziunii sistemice "Educaţia de uneşte", ministrul a făcut o serie de propuneri pentru reorganizarea sistemului de educaţie, vizând inclusiv introducerea a patru tipuri de bacalaureat: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii programelor de studii liceale vocaţionale).

"Eu cred că obligaţia noastră este să dezvoltăm un învăţământ creativ. Un om care nu produce idei, un om care nu este capabil să fie creativ în fiecare zi, nu se poate ridica de la orizontală, metaforic vorbind. De aceea, eu cred că obligaţia învăţământului este să pună accent pe creativitatea elevului. Să nu omoare creativitatea prin autoritate excesivă, să îl lase pe elev să producă idei în clasă, să caute soluţii, chiar dacă nu întotdeauna soluţia cu care vine elevul este perfectă sau cea bună. Dar el a gândit soluţia aceea. Trebuie să îl determinăm să gândească, să îi formăm aceste mecanisme. Această probă este văzută ca o probă care integrează mai multe discipline şi care ne arată nouă dacă cel şcolit a înţeles ceea ce i s-a predat, a înţeles ceea ce a acumulat în cunoaştere şi poate să folosească aceste acumulări în practică. (...) Încercăm să ne uităm puţin pe organigrama ministerului şi chiar să avem acolo o structură care să se ocupă de această latură a creşterii puterii de imaginaţie, de creativitate, de inovare a elevilor", a explicat ministrul.

În ceea ce priveşte introducerea unui an suplimentar de pregătire pentru elevii care nu fac faţă examenului de Evaluare naţională, Ecaterina Andronescu a menţionat că acesta este menit să ajute la recuperarea decalajelor.

"Ne confruntăm de mai mulţi ani de zile cu rezultate nu tocmai fericite la examenul de Evaluare naţională, după clasa a VIII-a. Cei care nu promovează acest examen merg în continuare, parcurg fie studiile de profesionalizare, fie studiile liceale şi ne trezim că nu promovează examenul de Bacalaureat. De ce? Pentru că marea lor majoritate nu reuşesc să recupereze decalajele pe care le-au înregistrat faţă de programa pe care au parcurs-o. Ca urmare, nu putem să mergem mai departe şi să ne facem că aceste lucruri nu sunt aşa. De aceea, vom încerca, pe de o parte, în interiorul ciclului, prin evaluare şi prin remediere, să eliminăm aceste lacune şi, în măsura în care pentru unii nu vom reuşi, gândim că pentru ei poate anii de gimnaziu nu sunt suficienţi şi atunci putem să gândim un an suplimentar", a spus ea.

Andronescu a răspuns şi observaţiilor legate de absenţa matematicii ca probă de sine stătătoare în cadrul Bacalaureatului tehnologic, susţinând că aceasta va fi cuprinsă în proba "Ştiinţe".

"La liceul tehnologic, există o disciplină care se numeşte 'Ştiinţe' şi care este gândită ca o integrare a ştiinţelor pe care le-a studiat elevul - matematică, fizică, chimie - în aşa fel încât să îl conducă această probă spre ceea ce poate să facă el în practică. Pentru că el primeşte şi un certificat de competenţe practice", a adăugat ea.

Ministrul a explicat şi opţiunea de a redenumi clasa "zero", care va deveni clasa I.

"În lege scrie foarte clar: este clasă pregătitoare. În realitate, majoritatea populaţiei o numeşte clasa zero. Pe mine mă amărăşte că a intrat drept clasa zero în mentalul colectiv. De aceea, putem să îi spunem prima clasă din învăţământul primar, nu e nicio problemă", a declarat Ecaterina Andronescu.

Ea a completat că propunerile sale ţin cont şi de legea recent adoptată de Senat, care prevede extinderea învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, treptat, până în 2030.

"În prezent, de la clasa pregătitoare până la clasa a zecea avem învăţământ obligatoriu. În acelaşi timp, a trecut o lege prin Senat, Cameră decizională, care a adăugat învăţământului obligatoriu de 11 clase - clasa pregătitoare nu este numerotată între cele 11 clase - încă doi ani din învăţământul preşcolar - grupa mijlocie şi grupa mare - şi ultimii doi din învăţământul liceal. Asta nu înseamnă că nu vom avea rute de profesionalizare mult mai devreme decât după cele 13 clase. (...) Dacă aceasta este legea acum, noi trebuie să ne pregătim. (...) În primul rând, prin construcţia de grădiniţe. La minister avem un proiect de 380 de grădiniţe. MDRAP derulează din fonduri europene şi din PNDL 1 şi PNDL 2 peste 2.300 de creşe şi grădiniţe, în aşa fel încât să îi putem cuprinde în învăţământul obligatoriu pe cei mai mici", a mai precizat ministrul Educaţiei.

Andronescu a subliniat că toate ideile lansate sunt doar propuneri care urmează să fie supuse dezbaterii publice, iar la discuţii vor participa reprezentanţi ai profesorilor, sindicatelor şi părinţilor.

"Cum vor rezulta din dezbaterea publică, aşa le vom înscrie în lege şi vom merge cu aceste propuneri în Parlament. (...) Mi-aş dori să nu întârziem, fără îndoială", a indicat ea. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)