Specializarea inteligentă, prin care cercetarea şi inovarea sunt puse în serviciul creşterii competitivităţii economice, va influenţa în jur de 30-35% din fondurile structurale în următorul ciclu financiar, 2021-2027, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Curaj, directorul general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).

"Specializarea inteligentă poate să aibă un potenţial foarte mare economic, dar nu numai, ci şi de transformare. Noi am pornit, în ultimii doi ani, un dialog important, cu actorii publici şi cei privaţi, cu actori mai mari sau antreprenori din toată ţara şi suntem într-un proces de descoperire a unor lucruri pe care ar trebui să le facem împreună şi locul unde ar trebui să focalizăm resurse pentru ca transformarea zonei agro-food în ceva de alt nivel să se întâmple. E normal să fie aşa. Pentru că specializarea inteligentă pentru intervalul 2021-2027 va marca, va influenţa cam 30-35% din fondurile structurale, de coeziune. Vă daţi seama ce impact asupra inovării! Este important să ne pregătim bine pentru ca la jumătatea anului viitor, când România va trebui să prezinte opţiunile pentru următorul ciclu, opţiuni concretizate, să avem ce spune", a precizat Adrian Curaj, la o zi după workshop-ul organizat la Bucureşti privind specializarea inteligentă în domeniul agroalimentar.

Work-shop la nivel naţional a reunit marţi reprezentanţi din mediul academic, institute de cercetare şi mediu de afaceri, într-un dialog orientat spre viitor despre competitivitatea acestui domeniu.

"Am vrut să vedem ce anume i-ar putea face să colaboreze mai mult în ideea aceasta a specializării inteligente în domeniu agroalimentar. Eu i-aş spune chiar mai mult, life science. Cum anume putem facilita, ce fel de programe de inovare, de cercetare, ce instrumente care să apropie zona publică de zona privată, astfel încât împreună să putem face domeniul agroalimentar un domeniu în care tehnologia să contribuie mult la transformarea lui. Avem un capital natural extraordinar, avem oameni deosebiţi... Iar implicarea digitalului ar putea să contribuie foarte mult la potenţarea domeniului agroalimentar, astfel încât să devină unul dintre cele mai importanţi contributori la PIB-ul naţional," a afirmat gazda evenimentului.

Discutând cu participanţii, a adăugat acesta, împreună s-a conturat o listă de diverse iniţiative, de diverse intervenţii, pe care le consideră de interes pentru domeniu.

"Ne-am propus ca acest dialog să fie unul de pregătire pentru un program coerent pentru următorul ciclu de finanţare, 2021-2027. Este uşor să o faci peste noapte, să nu spui nimic sau să o faci cu responsabilitate, să-i implici pe cei care ştiu, care lucrează, care au nevoie şi împreună să definim o agendă interesantă pentru următorii ani", a menţionat Adrian Curaj.

La workshop-ul naţional a fost invitată şi orădeanca Simona Bişboacă-Timar, medaliată cu aur şi argint la saloane mondiale de inventică, pentru cele patru brevete de invenţii în industrie alimentară. Acestea sunt: cel mai puternic antioxidant de pe piaţă, extras din struguri; propolisul diluat în apă (nu în alcool); marmelada crudă, obţinută fără zahăr, fără fierbere sau conservanţi şi nu în cele din urmă, aditivul natural multifuncţional, care va putea înlocui orice alt aditiv de sinteză din industria alimentară. Primele trei produse au apărut deja pe piaţă prin eforturile exclusiv personale ale familiei.

În opinia inventatoarei, a fost o întâlnire utilă între mediul de afaceri, institute de cercetare şi universităţi tocmai pentru a facilita o bună colaborare în domeniul inovării şi a crea produse noi în industria alimentară şi în special, în cea bio.

"Eu cred că în primul rând aceste produse - invenţiile şi inovaţiile - trebuie susţinute şi promovate ca inteligenţă românească. Şi, subliniez, trebuie susţinute de către Ministerul Agriculturii şi Ministerul Mediului de Afaceri. Eu asta am spus. Şi am vorbit şi despre colaborarea cu facultăţi tehnice, pentru că nu toţi inventatorii au posibilitatea de a-şi materializa proiectele. Eu am avut norocul de a-l avea ca partener pe soţul meu care este inginer de instalaţii, dar alţii nu au aceeaşi şansă. Nu poţi să ieşi pe piaţă dacă nu poţi să pui în practică invenţia. Apoi, mergem la târguri internaţionale să prezentăm produse româneşti. Jumătate din târgurile mondiale de industrie alimentară sunt pline de cei din Italia, Spania, Franţa. Noi? Suntem o mână de români şi nu dau doi bani găuriţi pe noi. Haideţi să scoatem în faţă partea aceasta de cercetare pentru că avem minţi strălucite în România! Să-i ajutăm şi să-i promovăm", a declarat, pentru AGERPRES, Simona Bişboacă-Timar.

Workshop-ul de elaborare a foii de parcurs asociate specializării inteligente în domeniul agroalimentar a fost organizat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).

Evenimentul a avut avut loc în cadrul proiectului "Dezvoltarea Capacităţii Administrative a Ministerului Cercetării şi Inovării de implementare a unor acţiuni stabilite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare 2014-2020" - SIPOCA 27, derulat de UEFISCDI în parteneriat cu Ministerul Cercetării şi INCSMPS Bucureşti, în cadrul căruia sunt implementate acţiunile asumate de România faţă de Comisia Europeană, referitoare la actualizarea Strategiei de Specializare Inteligentă. AGERPRES/(A,AS-autor Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)