Problemele familiei monoparentale şi efectul lor asupra copiilor sunt încă prea puţin discutate în România, iar cei care se confruntă cu astfel de probleme nu au la cine să apeleze pentru a primi ajutorul necesar depăşirii perioadei de criză, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, lector universitar dr. Adrian Păşcuţă, din cadrul Departamentului de Asistenţă Socială al Universităţii de Vest Timişoara (UVT).

Acesta a iniţiat o dezbatere pe tema "Familia monoparentală - provocări şi priorităţi", în condiţiile în care, conform recensământului din 2011, peste un milion de copii, care reprezintă aproape 20% din totalul minorilor din România, fac parte din familii monoparentale, fiind crescuţi de părinţi singuri.

"Nu există diferenţe majore între ţări în privinţa dificultăţilor cu care se confruntă copiii şi părinţii singuri. Trendul la nivel internaţional, dar şi în România, este în creştere, al părinţilor singuri. Sunt ţări în care rata divorţurilor a depăşit deja 50%, în Belgia 60%, în SUA 50%. Noi încă suntem cu câţiva ani în urmă, pe la 20%, dar la generaţiile tinere din oraşele mari rata este peste medie, iar trendul este greu să fie oprit, pentru că relaţiile rezistă mai puţin şi familiile se destramă mai uşor", a declarat pentru AGERPRES Adrian Păşcuţă.

Lectorul a subliniat că în centrul atenţiei trebuie să fie copiii, pentru că sunt principalii afectaţi de acest fenomen, ei resimt scăderea unui standard economic, întrucât este mai greu pentru un singur părinte să asigure nevoile economice ale minorului, decât atunci când sunt doi.

"Copiii resimt şi lipsa suportului emoţional, îşi văd mai rar părinţii, sunt sprijiniţi mai puţin. Şi, urmare a acestui fapt, rezultatele lor sunt mai slabe, în general. Studiile arată că nivelul şcolar este mai scăzut, rata abandonului şcolar e mai ridicată, incidenţa problemelor emoţionale psihice este mai mare, infracţionalitatea este mai ridicată şi copiii se angajează în acte sexuale la vârste mai fragede", a explicat Adrian Păşcuţă.

Pe de altă parte, universitarul a detaliat că este preferabilă separarea părinţilor, dacă în familie există o atmosferă puternic conflictuală, iar rezultatele arată că minorii crescuţi în familii monoparentale din această cauză au rezultate mai bune decât cei crescuţi în familii intacte, dar puternic conflictuale.

"În ultimul timp s-a schimbat, oarecum, motivul divorţurilor. Dacă în urmă cu 30 de ani divorţurile erau cauzate de teme reale, grave, în prezent sunt cauzate de căutarea fericirii, de motive mai puţin justificate şi acceptabile pentru copil. De aceea, emoţiile resimţite de copii, în prezent, sunt mai dure decât în trecut, tocmai datorită faptului că există şi o conexiune mai puternică între ei şi părinţi, acum, decât în urmă cu 40 de ani. Paradoxal, astăzi, conexiunea aceasta este mai profundă prin facilităţile de comunicare; toţi au telefoane, vorbesc de mai multe ori pe zi, este un contact, chiar dacă nu sunt relaţii perfecte", a afirmat lectorul universitar.

Acesta a punctat faptul că situaţiile cele mai dramatice apar atunci când unul dintre părinţi părăseşte definitiv familia şi copilul, celălalt părinte fiind obligat să muncească mult mai mult pentru întreţinerea minorului.

"De aceea constituim comunităţile de părinţi singuri, pentru că din experienţele unora şi ale altora putem găsi soluţii mai rapid. Nu prea există în România organizaţii de sprijin pentru părinţii singuri. În ţările în care rata divorţurilor este mai mare, părinţii singuri s-au constituit mai demult în asociaţii, în organizaţii, prin intermediul cărora se sprijină reciproc, nu neapărat economic. Când apare divorţul şi părinţii sunt bulversaţi. Este o perioadă în care copiii intră în derivă. Existenţa unor organizaţii de părinţi singuri care au trecut prin astfel de experienţe este foarte benefică, pentru că afli răspunsuri mai rapid de la persoane care s-au confruntat cu persoane de felul acesta", a adăugat lectorul Adrian Păşcuţă.

Potrivit acestuia, dacă separarea părinţilor este inevitabilă, după momentul divorţului situaţia ideală ar fi ca ei să rămână parteneri în creşterea copilului şi să coopereze fără conflict, în înţelegere, pentru a-i asigura acestuia cele mai bune condiţii de dezvoltare. În astfel de situaţii, spune Păşcuţă, de multe ori se întâmplă ca acestui copil să-i fie mai bine decât înainte, pentru că părinţii devin mai atenţi la nevoile copiilor şi caută soluţii.

Adrian Păşcuţă a organizat şi un curs gratuit pe internet pentru familiile monoparentale, la care s-au înscris şi cadre didactice sensibile la acest subiect, care au vrut să-i înţeleagă mai bine pe copiii de la clasă care au astfel de probleme.

"Am apreciat acest lucru, pentru că sunt părinţi care divorţează şi nu se interesează de copii, iar aceşti dascăli vor să se implice. Cei care doresc, o pot face la adresa http://adrianpascuta.ro/curs_familii_monoparentale.html", a adăugat lectorul.

Potrivit acestuia, în judeţul Timiş figurează în evidenţe 24.698 de părinţi singuri şi aproximativ 30 de mii de copii crescuţi în familii monoparentale. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Elena Stanciu, editor online: Gabriela Badea)