Proiectul ELI-NP este "cea mai importantă" investiţie europeană în domeniul cercetării din România, a afirmat, joi, comisarul european Corina Creţu, care a adăugat că speră ca acest proiect, care este blocat de un litigiu, să fie "salvat".

"Mărturisesc că sunt foarte îngrijorată de ultimele evoluţii privind proiectul ELI de la Măgurele şi mă refer în mod special la litigiul existent între beneficiarul proiectului, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), şi consorţiul european EuroGammaS (EGS) privind realizarea Sistemului Fascicul Gamma de la Măgurele, care pune în pericol finalizarea proiectului", a scris Creţu, pe Facebook.

Ea a anunţat că a însărcinat serviciile din subordinea sa, respectiv DG REGIO, să ofere sprijin tehnic părţilor implicate, "pentru a putea depăşi blocajele privind implementarea acestui proiect, cauzate de rezilierea contractului".

Corina Creţu a amintit că, alături de comisarul european responsabil pentru Cercetare, Carlos Moedas, a organizat, în ianuarie, la Bruxelles, o întâlnire cu toate părţile implicate, având discuţii cu ministrul român al Cercetării, ministrul adjunct responsabil pentru Educaţie, Universităţi şi Cercetare din Italia, cu secretarul general al Ministerului Cercetării şi Inovării din Franţa şi cu reprezentanţi ai Guvernului suedez.

"În cadrul acestei întâlniri, am cerut autorităţilor române şi omologilor acestora să depună toate eforturile necesare pentru soluţionarea acestui litigiu, astfel încât lucrările să poată fi reluate cât mai curând posibil, iar proiectul să fie finalizat în perioada 2014-2020", a informat ea.

Ulterior întâlnirii, împreună cu comisarul Moedas, Creţu a trimis o scrisoare premierului român şi tuturor celorlalte părţi implicate, "invitând la respectarea angajamentelor asumate în cadrul întâlnirii din ianuarie de la Bruxelles".

"În plus, serviciile Comisiei DG REGIO şi Directoratul de Cercetare (RTD) împreună cu experţi ai BEI au elaborat şi transmis o notă tehnică autorităţilor române, tocmai pentru a le sprijini în ceea ce priveşte examinarea aspectelor juridice şi tehnice ale proiectului, cu scopul continuării acestuia. În prezent, din ceea ce ştiu eu, autorităţile române evaluează aceste opţiuni juridice şi tehnice disponibile, însă nu a fost trimis un răspuns oficial", a explicat comisarul european.

Potrivit Corinei Creţu, "din perspectiva Comisiei Europene, singura bază comună pentru găsirea unei soluţii care să permită finalizarea proiectului este dată de concluziile comune ale reuniunii din luna ianuarie de la Bruxelles, precum şi de angajamentele asumate atunci".

Comisarul european a scris şi despre riscurile blocării acestui proiect.

"În absenţa unui răspuns rapid al Guvernului României adresat Comisiei Europene, există riscul ca acest proiect să nu mai poată fi finalizat în actualul exerciţiu bugetar (2014-2020), ceea ce va genera importante pierderi financiare şi, totodată, va afecta credibilitatea întregii investiţii. De asemenea, eforturile UE de a promova cooperarea între institute de cercetare şi inovare şi mediul de afaceri vor fi şi ele subminate", a precizat Creţu.

Ea a descris Proiectul ELI-NP de la Măgurele ca fiind "cea mai importantă investiţie europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia şi Ungaria şi pentru care finanţarea europeană este de aproximativ 800 milioane de euro".

Conform oficialului european, proiectul laserului de la Măgurele este "crucial" pentru cooperarea pe termen lung dintre România şi alte ţări în domeniul cercetării, dar şi un exemplu în ceea ce priveşte impactul fondurilor de investiţii şi fondurilor structurale în ţările din Europa Centrală şi de Est.

Corina Creţu a amintit că proiectul ELI-NP a început în perioada de finanţare 2007 - 2013, iar în prezent este în faza de implementare. Bugetul total se ridică la aproximativ 250 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional pentru Competitivitate. În prima fază a proiectului, a completat ea, a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser şi gamma, precum şi pentru experimente. Etapa a doua presupune dotarea cu echipamentele şi utilajele necesare construirii unui laser de 10 PW şi a unui fascicul gamma, precum şi instalarea acestora.

"Sper din suflet să reuşim să salvăm acest proiect fanion atât pentru România, cât şi pentru cercetarea din întreaga Uniune Europeană", a transmis Corina Creţu. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)