Academia de Ştiinţe Medicale din România, Filiala Timişoara, a marcat recent, printr-o sesiune aniversară omagială, 50 de ani de activitate universitară şi de cercetare a omului de ştiinţă Gheorghe Ioan Mihalaş, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, cel care a introdus pentru prima dată în România un curs de informatică medicală pentru studenţii de la Institutul de Medicină Timişoara, în anul 1984.

Cu un bogat portofoliu în activitatea de cercetare, finalizată cu zeci de lucrări ştiinţifice şi articole publicate în prestigioase reviste de specialitate internaţionale şi cu un doctorat luat în SUA, Gheorghe Ioan Mihalaş a fost un deschizător de drumuri în ceea ce avea să devină interdisciplinaritate în ştiinţele medicale, IT, fizică, matematică şi chimie.

"Îmi este oarecum greu să fac o ierarhie a principalelor trei teme de cercetare asupra cărora m-am aplecat de-a lungul carierei, fiind vorba de diferite direcţii. Dacă ne-am orienta după impactul lor, m-aş opri în primul rând la introducerea, în 1984, la Institutul de Medicină Timişoara, azi Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş", a primului curs de informatică medicală pentru studenţi, în România. În ciuda inerţiei ce domina Ministerul Învăţământului, am obţinut toate aprobările, având toate condiţiile - dotarea cu un calculator, programa analitică adecvată şi cadru didactic specializat - avusesem o bursă Fulbright în SUA. În 1992, tot la Timişoara s-a introdus şi prima specializare, prin doctorat în informatică medicală în ţară. Actualmente, disciplina de informatică medicală este inclusă ca disciplină obligatorie în curricula tuturor facultăţilor cu profil medical din ţară", a declarat pentru AGERPRES prof. dr. Gheorghe Ioan Mihalaş.

O altă temă pe care o remarcă omul de ştiinţă timişorean este "Dezvoltarea studiilor in silico prin construcţia unor programe de calculator pentru simularea proceselor biologice".

"Cercetările moderne ale lumii vii nu se rezumă la metoda experimentală, abordările teoretice fiind din ce în ce mai complexe, necesitând metode avansate de abordare, inclusiv simularea pe calculator a diverselor procese. În cadrul unor proiecte, în special prin Academia de Ştiinţe Medicale, am dezvoltat un software dedicat pentru simulări, în special pentru aplicaţii de farmacodinamie - interacţiunea medicament-receptor şi aplicaţii de biologie moleculară (reglarea sintezei proteinelor). O altă temă pe care aş aminti-o este Identificarea unor comportări oscilatorii în procesele de reglare ale sintezei proteinelor - împreună cu regretatul profesor Zeno Simon am urmărit pe cale teoretică diferitele tipuri de evoluţie ale unor sisteme de reglare genetică, care nu evoluează întotdeauna spre o singură stare staţionară, cum ne-am aştepta, ci uneori au două stări staţionare sau chiar un comportament oscilatoriu, în special în cazul genelor inter-relate; am analizat în special sistemul p53-mdm2 - P53 este o proteină foarte mult studiată în biologia moleculară, fiind un fel de 'apărător contra cancerului'. Lucrarea noastră a avut multe citări; studiile pe aceste sisteme continuă în diverse laboratoare din lume", a detaliat Gheorghe Ioan Mihalaş.

Conform profesorului Mihalaş, interdisciplinaritatea este una dintre căile importante de dezvoltare a medicinei viitorului. Despre eventuale efecte nocive ale abundenţei de informaţii asupra ştiinţelor medicale, omul de ştiinţă apreciază că impactul dezvoltărilor tehnologice aplicate în domeniul medical are numeroase aspecte.

"Într-adevăr, pe lângă cele pozitive, privind creşterea calităţii actului medical, a speranţei de viaţă sau a calităţii vieţii, există pericolul de 'distanţare' între medic şi pacient. Medicul se bazează din ce în ce mai mult pe datele furnizate de aparate şi discută tot mai puţin cu pacientul. Învăţământul medical are datoria de a preveni aceste tendinţe", afirmă Mihalaş.

Numeroasele participări la evenimente ştiinţifice internaţionale au conturat, în percepţia lui Gheorghe Ioan Mihalaş, imaginea că activitatea ştiinţifică din România este apreciată şi în Europa, şi în SUA.

"Putem fi mândri de a fi reprezentaţi de specialişti competenţi şi foarte bine pregătiţi profesional. Dovezile cele mai clare sunt accederea specialiştilor noştri în cele mai prestigioase echipe de cercetare din lume sau alegerea unor reprezentanţi ai ţării noastre până în cele mai înalte funcţii în organismele profesionale internaţionale", a punctat Mihalaş.

O proiecţie asupra viitorului ştiinţelor bio-info-medicale de la noi în viitorul deceniu descrie, în opinia cercetătorului timişorean, perspective noi, întrucât sunt numeroase colective, în special din învăţământul superior, dar şi din unele firme de profil, care au proiecte deosebit de interesante.

"Aceste proiecte sunt axate pe utilizarea imprimantelor 3D pentru crearea unor implanturi, dezvoltări de dispozitive portabile pentru monitorizarea unor parametri fiziologici, în special pentru persoane în vârstă sau cu handicap, elaborarea unor programe de realitate virtuală sau augmentată pentru învăţământul medical, simulatoare pentru chirurgie sau medicina de urgenţă, programe pentru smart-phone de monitorizare a dietei diabeticilor şi multe altele", a conchis Gheorghe Ioan Mihalaş.

Cuvântul de mulţumire al profesorului Gheorghe Ioan Mihalaş, în cadrul sesiunii omagiale, a fost adresat în cadrul unei prelegeri cu tema "Interdisciplinaritatea în medicina viitorului" - intersecţia ştiinţelor exacte cu domeniul medical fiindu-i o preocupare constantă vreme de peste 50 de ani.

Gheorghe Ioan Mihalaş a absolvit facultatea de fizică, secţia biofizică, la Universitatea Bucureşti, în 1967, începându-şi cariera ştiinţifică şi didactică la Institutul de Medicină Timişoara, disciplina biofizică. O bursă Fulbright la Medical College of Virginia, 1972-1973, îl aduce în contact cu informatica medicală, conturându-i preocupările ştiinţifice viitoare. În 1984, a introdus primul curs de informatică medicală din ţară, iar în 1991 a primit premiul "Gheorghe Marinescu" al Academiei Române. În 1992 este atestat ca şi conducător de doctorat, iar în 1994 a fost primit în Academia de Ştiinţe Medicale (ASM), fiind secretarul filialei Timişoara până în 2017 şi, ulterior, vicepreşedinte al filialei. Din 2015 este şi vicepreşedinte al Secţiei de Cercetări Biomedicale.

Activitatea sa profesională a fost recunoscută prin alegerea sa ca preşedinte al Societăţii Naţionale de Biofizică pură şi aplicată (1992-1994), preşedinte al Societăţii Române de Informatică Medicală (1998-2010), preşedinte al Federaţiei Europene de Informatică Medicală (2006-2008), vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Informatică Medicală (2008-2010), iar în 2017, ca membru al Academiei Internaţionale de Informatică în Ştiinţele Medicale. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Diana Dumitru, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.medinfo.umft.ro