2018 este anul în care Ecaterina Andronescu revine la conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), pentru a patra oară, după schimbarea altor doi miniştri.

Pe parcursul anului 2018, Ministerul Educaţiei Naţionale a fost condus de patru miniştri (Liviu Pop, Valentin Popa, Rovana Plumb - ministru interimar, Ecaterina Andronescu).

După remanierea ministrului Liviu Pop, acestuia i-a urmat la conducerea MEN Valentin Popa, care a fost susţinut de mai mulţi rectori ai universităţilor din ţară, însă nici acesta nu a stat prea mult în fruntea sistemului educaţional iar după interimatul Rovanei Plumb a revenit la conducerea MEN Ecaterina Andronescu.

Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în domeniul educaţiei în 2018 l-a reprezentat repartizarea locurilor destinate domeniilor prioritare pentru universităţi.

După afirmaţia reprezentanţilor MEN potrivit căreia au fost bugetate în plus, faţă de ceea ce universităţile au alocat în anul anterior, 5.000 de locuri destinate domeniilor prioritare, mai multe instituţii de învăţământ superior şi organizaţii au acuzat această propunere.

O altă problemă a sistemului de educaţie a reprezentat-o editarea cu greşeli a unor manuale şcolare.


* * *

Schimbare miniştri

La şase luni de mandat, fostul ministru al educaţiei Liviu Pop îşi prezenta bilanţul. Extinderea educaţiei antreprenoriale, stimularea învăţământului dual şi noua lege a manualului s-au numărat printre măsurile menţionate în scurtul bilanţ al mandatului acestuia.

Pe 12 ianuarie Liviu Pop declara că intenţionează să modifice Legea Educaţiei Naţionale astfel încât să le permită românilor din diaspora să susţină "un bacalaureat al românilor de pretutindeni", urmând să facă o propunere în acest sens în interiorul coaliţiei de guvernare. Ministrul educaţiei spunea, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că intenţia sa vine ca urmare a vizitei efectuate în Ucraina, unde a participat la inaugurarea unei şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi.

Trei zile mai târziu, Liviu Pop declara într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş că Academia Română este instituţia care trebuie să vină cu proiectul noii legi a educaţiei naţionale, în colaborare cu MEN şi cu Administraţia Prezidenţială şi că principalul obiectiv al noii legi va fi "o Românie mult mai educată decât am avut în ultimii 27 de ani".

"Nu o să iau decizia de a face un nou proiect al legii educaţiei, în septembrie să îl depunem în Parlament, decât după consultări ample la nivel naţional. Şi apreciez sprijinul şi implicarea Academiei Române în acest proiect naţional. Cred că Academia Română este cea care trebuie să vină cu acest proiect al legii educaţiei", spunea Pop. Însă, cu toate aceste afirmaţii, Liviu Pop urma să plece din fruntea MEN.

Pe data de 27 ianuarie preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, afirma că Valentin Popa, propus pentru funcţia de ministru al educaţiei, este un bun cunoscător al realităţilor şi mecanismelor din sistemul de învăţământ superior, după ce a condus Universitatea din Suceava cu rezultate foarte bune.

Totodată, Cîmpeanu şi-a exprimat convingerea că Valentin Popa va susţine demersurile universităţilor româneşti de promovare la nivel internaţional a competenţelor şi ofertei educaţionale. După numai trei zile, Valentin Popa prelua mandatul de ministru al educaţiei, însă pentru scurt timp.

Ministrul Valentin Popa declara pe 24 septembrie că este mulţumit de activitatea pe care a desfăşurat-o la minister şi considera că şi-a făcut "bine treaba". Trei zile mai târziu, el confirma că a decis să demisioneze din funcţie.

Demisia lui Popa venea în contextul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declarase că a discutat cu ministrul educaţiei despre nemulţumirile minorităţilor şi adăuga că liderul UDMR, Kelemen Hunor, are dreptate când spune că nu va discuta alte proiecte cu cei din coaliţia de guvernare până nu sunt rezolvate problemele din învăţământ.

Kelemen Hunor a solicitat remanierea ministrului Valentin Popa, întrucât acesta luase două decizii fără a-i consulta pe reprezentanţii UDMR, una privind învăţarea limbii române la clasele primare din şcolile cu predare în limba maternă şi cealaltă referitoare la recunoaşterea comasării Universităţii "Petru Maior" cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Ministrul demisionar Valentin Popa afirma într-o declaraţie transmisă AGERPRES că limba română şi România "nu sunt de negociat" şi că toţi copiii din ţară trebuie să cunoască limba română pentru a avea o şansă să trăiască şi să muncească în ţară.

El şi-a anunţat anterior demisia motivând că nu este de acord cu solicitarea UDMR de modificare a ordonanţei privind desfăşurarea orelor de limba română la clasele cu predare în limbile minorităţilor.

Interimatul la şefia MEN a fost asigurat de Rovana Plumb, care pe 18 octombrie a convocat o întâlnire de lucru cu reprezentanţi ai cadrelor didactice - învăţători şi profesori -, scopul demersului fiind inventarierea principalelor dificultăţi pe care le întâmpină aceştia şi remedierea lor cât mai urgentă, astfel încât să fie asigurată crearea unor premise "solide" pentru creşterea calităţii învăţământului preuniversitar din România.

Pe 13 noiembrie Ecaterina Andronescu a fost nominalizată pentru funcţia de ministru al educaţiei, în unanimitate, de Biroul Permanent Naţional al PSD. Trei zile mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis semna decretul privind numirea Ecaterinei Andronescu în funcţia de ministru al educaţiei.

Noul ministru declara pe 8 decembrie că intenţionează să lanseze în dezbatere la sfârşitul lunii ianuarie un proiect al noii legi a educaţiei, subliniind că raportul Preşedinţiei, "România educată", cuprinde idei care nu au cum să nu fie luate în seamă.

Întrebată ce părere are despre raportul "România Educată" lansat de preşedintele Klaus Iohannis, Andronescu a spus: "'România Educată' este un program pe care preşedintele l-a lansat, cred că trebuie citit şi ce este bun mers mai departe. Nu vreau să dezvolt situaţii conflictuale. Şcoala are nevoie de înţelegerea tuturor, de aceea, când am spus că i-aş îmbrăţişa pe toţi profesorii, am spus-o figurativ, dar cu profunzimea celui care ştie că fără profesori nu poţi să faci nimic care să amelioreze situaţia şcolii româneşti".

De asemenea, ea a afirmat că, în opinia sa, trebuie scrisă într-un preambul al proiectului noii legi viziunea pentru evoluţia sistemului.

În legătură cu ideea lansată de fostul ministru al educaţiei Valentin Popa privind introducerea unui bacalaureat tip grilă, Andronescu a precizat că examenul de bacalaureat se dă după documentele care au fost anunţate la începutul anului şcolar. "Deci, nu se face niciun fel de schimbare pe parcursul anului şcolar", a spus Andronescu.

* * *

Auxiliare didactice

Ministerul Educaţiei Naţionale anunţa pe data de 5 ianuarie că Centrul Naţional pentru Evaluare şi Examinare (CNEE) a finalizat procedura de aprobare a auxiliarelor didactice iar rezultatele sesiunii de aprobare/avizare a auxiliarelor didactice urmau să fie aprobate prin ordin al ministrului.

Potrivit MEN, în prima sesiune de evaluare au fost înaintate spre aprobare/avizare 1.464 de titluri de auxiliare didactice: 227 - învăţământ preşcolar, 790 - învăţământ primar, 316 - învăţământ gimnazial, 130 - învăţământ liceal şi 1 - învăţământ postliceal. Dintre acestea au fost admise 1.241 şi respinse 223.

Cinci zile mai târziu MEN susţinea că a reglementat modalitatea de utilizare în sistemul preuniversitar a auxiliarelor didactice aprobate/avizate de CNEE, procedura fiind aprobată prin ordin de ministru şi inclusă în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP).

În cea de-a doua parte a lunii ianuarie, MEN anunţa că CNEE organizează o procedură de selecţie a cadrelor didactice în vederea constituirii grupurilor de lucru (pe discipline) care vor evalua proiectele de manuale şcolare pentru clasele I-VI, înscrierea având loc online, în perioada 22 ianuarie - 2 februarie, prin completarea unui formular publicat pe site-ul instituţiei.

"Misiunea experţilor/specialiştilor selectaţi este aceea de a analiza şi evalua calitatea proiectelor de manuale şcolare propuse de autori/grupuri de autori. Principiile care stau la baza selecţiei sunt competenţa şi experienţa acumulate/probate, precum şi disponibilitatea manifestată pentru implicarea în activităţile de evaluare a proiectelor de manuale şcolare din anul şcolar anterior", se arăta într-un comunicat.

Astfel, se prevedea că din grupurile de lucru pot face parte cadre didactice angrenate în activităţi de predare-învăţare-evaluare în învăţământul preuniversitar, corespunzătoare ciclului de învăţământ şi disciplinei pentru care se evaluează proiecte de manuale şcolare.

MEN anunţa de asemenea că a doua sesiune de depunere a proiectelor de auxiliare didactice în vederea aprobării/avizării de către minister/CNEE se încheie pe 28 februarie.

Cadrul normativ aprobat de MEN prevedea că auxiliarele didactice sunt materiale-suport elaborate în sprijinul profesorilor şi al elevilor, pentru implementarea adecvată şi eficientă a curriculumului naţional.

Această categorie de auxiliare putea include: culegeri de texte/cântece, culegeri de exerciţii/probleme, culegeri de teste/itemi de evaluare, pachete de fişe de activitate independentă, caiete de muncă/activitate independentă etc., care puteau fi prezentate în format tipărit şi/sau în format electronic/digital.

"Excepţie fac instrumentele destinate dezvoltării competenţelor elevilor elaborate de către instituţii recunoscute la nivel naţional şi internaţional sau publicate de edituri de prestigiu naţional şi internaţional (de exemplu, Academia Română, Consiliul Britanic, Institutul Cervantes, Institutul Goethe, Editurile Oxford, Cambridge etc.). Pentru utilizarea extinsă la clasă a acestora este necesar acordul MEN", preciza ministerul.

* * *

Locuri universităţi - domenii prioritare

Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în domeniul educaţiei în 2018 l-a reprezentat alocarea locurilor pentru universităţi destinate domeniilor prioritare.

Secretarul de stat în MEN Gigel Paraschiv declara la finalul lunii martie că au fost bugetate în plus, faţă de ceea ce universităţile alocaseră în anul anterior, 5.000 de locuri destinate domeniilor prioritare.

"Pentru prima dată, în anul universitar 2018 - 2019, MEN va aloca locuri bugetate cu destinaţie specială. Din cifra de şcolarizare care a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern, 5.000 de locuri vor merge către domeniile prioritare, în plus faţă de ceea ce universităţile au alocat anul trecut. 2.000 de locuri bugetate vor fi alocate tinerilor absolvenţi cu diplomă de bacalaureat, dar absolvenţi de licee din mediul rural. Tocmai pentru a asigura egalitatea de şanse. Nu domiciliul tânărului din mediul rural, ci liceul din mediul rural. Iar 1.000 de locuri vor fi alocate pentru pregătirea viitoarelor cadre didactice. Este un început", a spus Paraschiv, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, la festivitatea de deschidere a Polifest.

În replică, Universitatea din Bucureşti acuza MEN că ar fi alocat preferenţial cifrele de şcolarizare. "Universitatea din Bucureşti va acţiona Ministerul Educaţiei în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol 'criteriile' de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru toamna acestui an au penalizat universităţile din Consorţiu şi le-au recompensat pe aproape toate celelalte", afirmau reprezentanţii UB într-o scrisoare deschisă.

În opinia acestora, "este lipsită de orice justificare raţională" scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 - 2019 pe toate cele trei cicluri de studii.

Pe de altă parte, MEN susţinea că sunt neîntemeiate acuzaţiile potrivit cărora repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, s-ar fi realizat pe criterii politice.

"Ministerul Educaţiei Naţionale a urmărit susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, cu respectarea principiului echităţii. Această fundamentare a locurilor repartizate era necesară încă din anul 2014. Astfel, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei Naţionale a fundamentat şi a repartizat preliminar, distinct, locuri/granturi finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, master şi doctorat, special cu următoarele destinaţii: absolvenţi ai liceelor situate în mediul rural şi locuri destinate formării iniţiale a viitoarelor cadre didactice şi mai ales pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. Pentru anul universitar 2018 - 2019 au fost alocate, special pentru aceste domenii, 5.000 de locuri în plus faţă de anul 2017 acelor programe de studii care susţin domeniile prioritare, aşa cum sunt ele definite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020, respectiv în Strategia Naţională pentru competitivitate 2014-2020: Bioeconomia, Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, Spaţiu şi securitate, Energie, Mediu şi schimbări climatice, Eco-nanotehnologii şi materiale avansate, Sănătatea", se arăta într-un comunicat de presă al MEN.

Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România saluta iniţiativa MEN, care, începând cu anul universitar viitor, pune în aplicare atât corelarea ofertei educaţionale cu piaţa muncii, cât şi prevederile Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020 şi ale Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014 - 2020, strategii "în care sănătatea este definită ca domeniu prioritar de dezvoltare", prin creşterea cifrei de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ superior medical din ţară.

Pentru prima dată, repartizarea locurilor la universităţi s-a făcut fundamentat, declara pe 16 aprilie preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, lider al PSD, la finalul reuniunii Comitetului Executiv Naţional al partidului, unde ministrul educaţiei a făcut o informare în acest sens.

Şi PACT s-a alăturat protestului "Solidaritate pentru educaţie" şi a cerut demisia ministrului Popa pe 16 aprilie. PACT aprecia că urmările măsurii propuse de minister sunt "catastrofale" pentru învăţământul românesc, aflat deja "în stare critică": descurajarea programelor de studii umaniste şi de ştiinţe sociale, precum şi riscul închiderii unor programe, eliminării unor cursuri şi chiar al disponibilizării unor cadre didactice.

Valentin Popa susţinea că repartizarea actuală a locurilor pentru studiile universitare este preliminară, cea definitivă urmând a avea loc în toamnă, după ce vor fi distribuite locurile menţinute în rezervă.

Popa afirma că MEN a dat dovadă de transparenţă şi că niciun ministru al educaţiei nu "a dat socoteală" pentru cifra de şcolarizare. Potrivit acestuia, universităţile tradiţionale pierd 144 de locuri la licenţă din peste 17.500, 700 de locuri la masterat şi în jur de 70-80 la doctorat.

Şi rectorul SNSPA, Remus Pricopie, îl acuza o zi mai târziu pe ministrul Valentin Popa că ar fi prezentat o imagine "falsă" privind structura învăţământului superior din România pe domenii de studii, folosind "într-un mod manipulator cifre scoase din context".

De asemenea, aproximativ 30 de studenţi şi profesori au protestat pe 17 aprilie în faţa MEN, principala nemulţumire fiind legată de modul de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ superior pentru anul universitar 2018-2019.

Şi comunitatea universitară a Universităţii din Bucureşti anunţa pe 18 aprilie că intră în grevă japoneză.

Ministrul Valentin Popa spunea însă că peste 900 de locuri bugetate nu sunt utilizate de Universitatea din Bucureşti.

* * *

Editura Didactică şi greşelile apărute în mai multe manuale

Guvernul a aprobat în luna iunie o ordonanţă de urgenţă referitoare la Editura Didactică şi Pedagogică (EDP), astfel încât activitatea acesteia să poată continua în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, pentru ca elevii din învăţământul preuniversitar de stat să primească manualele şcolare la timp.

"Adoptarea acestui act normativ, prin reglementarea modalităţii de reorganizare a regiilor autonome în societăţi pe acţiuni, va permite emiterea unei HG privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Editurii Didactice şi Pedagogice - SA. Astfel, EDP, cu care MEN a semnat un contract de editare, traducere şi tipărire de manuale şcolare, va putea să îşi desfăşoare, în continuare, activitatea în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, pentru ca elevii din învăţământul preuniversitar de stat să primească manualele şcolare la timp, la începutul anului şcolar, fiind asigurate astfel condiţiile optime pentru desfăşurarea unui proces de învăţământ de calitate. Menţionăm faptul că MEN a semnat contractul-cadru cu EDP pe 5 aprilie, anterior publicării deciziei CCR. Tot anterior publicării deciziei CCR, în baza acestui contract, a fost semnat contractul subsecvent ce are ca obiect editarea, traducerea şi tipărirea de manuale pentru următorul an şcolar (aproximativ 70% din necesar pentru clasele I - VI, respectiv 65 de titluri şi 40 de traduceri pentru minorităţi, însumând 2.627.855 exemplare)", preciza MEN într-un comunicat.

Însă au început să apară şi probleme în ceea ce priveşte editarea manualelor şcolare. Astfel, MEN anunţa pe 24 august că a demarat o cercetare amănunţită pentru a vedea în ce etapă a procesului de scriere/evaluare/editare au apărut erorile depistate în manualul de Geografie de clasa a VI-a şi preciza că o erată va fi trimisă în şcoli până la începutul anului şcolar.

Pentru a preîntâmpina reiterarea unor astfel de situaţii, MEN avea să se asigure că toţi evaluatorii care au avut erori în activitatea desfăşurată într-o etapă a procesului de evaluare nu vor mai avea dreptul de a participa la selecţia pentru evaluări viitoare.

În plus, contractul de colaborare semnat cu evaluatorii de manuale prevedea că neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contract atrage răspunderea părţii în culpă.

"Activitatea redactorului din cadrul Editurii Didactice şi Pedagogice care a lucrat la manualul de Geografie de clasa a VI-a va fi supusă analizei Comisiei de disciplină. Ministerul Educaţiei Naţionale îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă, acolo unde este posibil, autorii/redactorii/evaluatorii manualelor (în funcţie de etapa în care s-au produs erorile), pentru daunele aduse", menţiona ministerul.

Totodată, MEN afirma că va cere Editurii Didactice şi Pedagogice retipărirea manualului de Geografie pentru clasa a VI-a. În acest caz toate costurile urmau să fie suportate de editură, care îşi rezerva dreptul de a-i acţiona în instanţă pe cei vinovaţi pentru daunele aduse.

Pe 27 august reprezentanţii Editurii Didactice şi Pedagogice susţineau că nu se poate vorbi despre greşeli în manualul de Istorie, aşa cum au fost semnalate în cel de Geografie.

"Au pornit nişte pseudoacuzaţii din partea unor autori care aveau manuscrisul declarat admis, însă au primit aviz ştiinţific nefavorabil din partea mediului universitar şi, ulterior, când s-a întrunit o comisie pentru a vedea dacă acele avize ştiinţifice nefavorabile la trei dintre cele patru manuale de Istorie sunt cumva date în mod eronat, s-a certificat faptul că şi acele avize nefavorabile erau până la urmă reale, adică şi a doua comisie de evaluatori a dat tot aviz nefavorabil. (...) Nu putem spune că manualul de Geografie - care va fi tipărit integral şi pentru care tot cei implicaţi ne cerem scuze public şi m-aş bucura ca acelaşi lucru să facă şi autorii şi evaluatorii, pentru că discutăm despre o culpă comună - seamănă cu manualul de Istorie din punctul de vedere al greşelilor. În afară de Buonarroti scris greşit şi de o imagine care s-a decalat cu două pagini atunci când tehnoredactorii au pus cuprinsul şi Imnul României, nu putem discuta despre greşeli la Istorie", explica directoarea Editurii Didactice şi Pedagogice, Maria Nistor, într-o conferinţă de presă. AGERPRES/(autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)