Directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), Nicolae Zamfir, a declarat marţi că proiectul Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics nu va fi un "centru de producere şi nici un centru industrial", urmând să fie puse la punct tehnologii care apoi să fie preluate de companii.

"Beneficiile sunt atât în ştiinţă, dar şi pentru societate. (....) ELI nu va fi niciun centru de producere, nici un centru industrial. Aici se pun la punct tehnologii care vor fi preluate de companiile respective. Noi le stăm la dispoziţie, vom fi foarte bucuroşi să le vindem tehnologiile. Partea de inovare va juca un rol important. Centrul este totalmente civil. Nu avem în program absolut nimic militar, dar asta nu înseamnă că cei interesaţi în cercetările militare nu au acces. În momentul în care cercetători în domeniul militar au interes, sigur că au acces şi ei, ca orice cercetare în colaborare cu noi sau ei solicită acces direct fără intermediari. (....) În interiorul clădirii nu se întâmplă absolut nimic - nici radiaţii, nici câmp electromagnetic", a spus Nicolae Zamfir cu prilejul reuniunii "Exportul românesc susţinut de noua industrie: cercetarea ştiinţifică avansată de la cel mai puternic laser din lume".

El a spus că la proiect lucrează cercetători din 27 de ţări ale lumii.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Sunt trei grupuri aproximativ egale - primul grup sunt români din România de la diverse instituţii academice, universităţi, institute de cercetare din România sau tineri care sunt studenţi la doctorat sau la cursuri postdoctorale, un alt grup aproximativ egal, 50-60, sunt români întorşi din străinătate din diverse stadii ale dezvoltării lor profesionale. (....) Ultimul grup sunt străini care au venit în România, s-au mutat cu familiile. Avem cercetători din 27 de ţări ale lumii. Avem din Japonia, China, Coreea, Malaezia, Turcia, Portugalia, Germania, Franţa, Polonia, Bulgaria, Ungaria. Avem şi din Statele Unite, din Venezuela. Ştiinţa este globală. Încercăm să atragem pe cei mai buni în domeniu", a susţinut Zamfir.

El a amintit că sistemul de laser se află în probe, urmând ca în primăvara anului viitor să ajungă la puterea nominală, iar în 2019 să înceapă experimentele.

"Toate aranjamentele experimentale sunt în instalare. Echipa este încă în formare. Am plecat de la zero, am ajuns la 200. Sperăm ca în prima zi de experimente să fie 300 şi, depinzând de succesul acestor experimente, numărul va creşte sau va scădea", a mai afirmat Zamfir.

Acesta consideră că este nevoie de investiţie în infrastructura din zonă, având în vedere "accesul greoi".

Potrivit lui Zamfir, aplicaţiile laserului vor putea fi folosite, printre altele, în medicină pentru tratarea unor tumori.

"Pe măsură ce înaintează experimentele, cercetătorii se vor gândi la noi abordări, la noi experimente. Există o procedură care se numeşte terapie cu protoni sau cu ioni grei care a fost dezvoltată în ultimii zece ani în lume. Calculele şi modelele care s-au făcut arată că fasciculele de protoni obţinute cu laserul sunt mult mai eficiente pentru tratarea acestor tumori. Ideea este că aceste particule accelerate, în momentul în care li se reglează energia, numai tumoarea canceroasă este distrusă, iar ţesutul din jur nu este afectat absolut deloc", a arătat Nicolae Zamfir. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Ioana Matei-Cârlan, editori online: Adrian Dădârlat, Ada Vîlceanu)