În România sunt necesare politici convergente care să crească în zona rurală calitatea educaţiei, a declarat miercuri preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, Liviu Pop.

Acesta a participat la prezentarea "Raportului privind starea învăţământului pentru anul şcolar 2017-2018" de către conducerea Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

"Reprezentaţi 10% din tot ceea ce înseamnă elevii din România. 10% dintre elevii din România sunt în Bucureşti şi sunteţi din punctul acesta de vedere reperul pe care MEN, Parlamentul României, administraţiile locale trebuie să îl preia. De ce spun lucrul acesta? Pentru că încă avem multe lucruri de rezolvat în ţara aceasta, într-o ţară dezechilibrată din perspectiva sistemului educaţional - din cele 3.000 de unităţi administrativ teritoriale - 3.000 şi ceva de primării, 1.600 aproape 1.700 au sub 300 de elevi. Din punctul acesta de vedere, România putem spune că este puţin ruptă în două în zona rurală. Trebuie două politici convergente care să aducă şi să crească din această perspectivă calitatea învăţământului din zona rurală. În zona urbană, avem aproape 600 de unităţi şcolare, care au încă sub 300 de elevi, iar aici este o chestiune de management al primăriilor, al consiliilor judeţene, alături de inspectoratele şcolare. Trebuie să eficientizăm şi acolo managementul. În cei doi ani am separat competenţele", a spus Pop.

El a afirmat că pentru prima dată după mai bine de 20 de ani MEN "nu se mai ocupă" de construcţii de şcoli şi a susţinut că încă mai există probleme în evaluarea cadrelor didactice şi a managementului.

Prezent la eveniment, primarul sectorului 5, Daniel Florea, a spus că a alocat pentru capitolul 'Învăţământ' în fiecare an cu 20% mai mult decât în anul precedent.

El a afirmat că a fost creat un departament la nivelul Poliţiei Locale din sector pentru combaterea violenţei în şcoli, care este condus de un psiholog.

"5.000 de copii din sector vor primi nişte ceasuri inteligente cu un buton de panică. Aceste ceasuri sunt urmărite prin GPS şi sunt corelate cu serverul de la Poliţia Locală. (...) În momentul în care copilul apasă butonul de panică sunt patru numere de telefon presetate - 3 membri de familie şi cel de-al patrulea la Poliţia Locală. Când sună la Poliţia Locală se activează camera de luat vederi, GPS şi ştim exact unde este copilul şi care este pericolul", a explicat edilul.

La rândul său, primarul sectorului 6, Gabriel Mutu, consideră că educaţia reprezintă "motorul" unei societăţi moderne.

"Noi avem o viziune foarte clară şi simplă faţă de ceea ce înseamnă educaţie la nivelul unităţii administrative teritoriale sector 6. Această logică se construieşte pe un element simplu - acela de susţinere şi de a avea o educaţie modernă pentru copiii noştri, pentru că (...) dacă nu ai educaţie nu ai nimic în viaţă. Sectorul 6 se numără printre puţinele autorităţi locale care deja asigură masă caldă pentru elevii săi. Avem peste 6.000 de copii înscrişi în Programul 'Şcoală după şcoală'. (...) Sper ca până în anul 2020 cel puţin patru sau chiar cinci unităţi de învăţământ să beneficieze de săli de sport noi, astfel încât copiii să îşi poată derula activitatea în condiţii cât mai bune", a arătat Mutu.

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a spus, după discuţiile legate de raport, că datele prezentate sunt importante şi ar trebui dezbătute.

Întrebată în legătură cu un raport european potrivit căruia România are o rată ridicată a abandonului şcolar, Ecaterina Andronescu a răspuns: "Cred că datele de abandon şcolar nu sunt bine gestionate şi sunt, după părerea mea, mai degrabă scoase de undeva din interior, fără o bază reală. Probabil că trebuie făcută o cercetare foarte serioasă în legătură cu abandonul şcolar". AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)