"Secretele" sistemului de învăţământ dual german, care pune accent pe deprinderea de competenţe teoretice, practice şi sociale necesare viitorilor specialişti, evoluţia unui elev care urmează această formă de învăţământ, dar şi bunele practici în domeniu au fost prezentate, timp de o săptămână, unor reprezentaţi din învăţământul românesc şi autorităţi din domeniu.

Astfel, la iniţiativa Ambasadei Germaniei la Bucureşti, împreună cu Ministerul german al Afacerilor Externe şi Institutul Goethe, a avut loc săptămâna trecută o deplasare în această ţară a unei delegaţii române, tema discuţiilor fiind "Sistemul dual de formare profesională din Germania".

Participanţii români au aflat că acesta este singurul sistem de învăţământ din Germania care este reglementat unitar, chiar dacă funcţionează la nivelul fiecăruia dintre cele 16 landuri. Rata de angajare a absolvenţilor acestei forme de învăţământ este de aproximativ 90%, ucenicii fiind remuneraţi de cele mai multe ori după primul an de pregătire în companie.

"Subiectul referitor la învăţământul dual este foarte important, deoarece există o lipsă de forţă de muncă calificată la ora actuală nu numai în România, ci şi în foarte multe ţări din Europa. S-a constituit o delegaţie de 10 persoane din România, din care au făcut parte inspectori şcolari, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ - jurnalişti, reprezentanţi ai Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Tehnic şi Profesional, ai Consiliului Tinerilor din România şi ai unei autorităţi noi care s-a înfiinţat în acest an în iunie - Autoritatea Naţională de Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, care se va ocupa de acest tip de învăţământ. Şi noi am organizat o călătorie timp de o săptămână la Bonn şi Berlin", a precizat Daniel Tandreu, reprezentant al Ambasadei Germaniei la Bucureşti, secţia economică.

Membrii delegaţiei au participat la întâlniri cu reprezentanţii Camerelor de comerţ din Germania, cu conducerea sindicatelor şi patronatelor din domeniu, dar şi cu parlamentari din Comisia de învăţământ din Bundestag. Nu în ultimul rând, românii au putut asista la instruirea viitorilor creatori şi constructori ai maşinilor Mercedes, chiar la unul dintre sediile companiei Daimler.

"Aceşti parteneri sociali sunt, pe de o parte, reprezentanţi ai angajatorilor, ai angajaţilor, prin sindicate, Camere de comerţ - care în Germania sunt foarte importante, pentru că ele sunt cele care organizează examenele şi, bineînţeles, şcolile profesionale, care se ocupă de elevii din Germania. În principiu, un elev nu are nevoie de niciun certificat de absolvire a unei şcoli pentru a putea participa la acest sistem de şcoli profesionale. În medie, durează între doi şi trei ani şi jumătate. Şi foarte important este că un elev, odată ce a fost acceptat de o companie, semnează un contract şi acolo sunt stipulate exact toate drepturile şi obligaţiile lui. Deci, el este văzut nu ca un elev, student sau practicant, ci ca un angajat cu drepturi şi obligaţii. De asemenea, foarte importantă este partea de practică - elevul se duce şi la şcoală, dar marea majoritate a timpului o petrece în companie şi pentru companie este ca o investiţie", a explicat Daniel Tandreu.

Un exemplu care arată de ce sistemul de învăţământ dual german are succes este că, după ce elevii termină această formă de învăţământ, în 68% dintre cazuri aceştia vor fi şi angajaţi de compania în care şi-au făcut ucenicia.

"Mai mult, diferenţa de 20% ar putea rămâne în cadrul companiei, dar elevii aleg să plece la o altă companie, ceea ce înseamnă că, de fapt, 90% dintre elevi îşi găsesc foarte repede un job şi sunt deja gata calificaţi pentru a-şi începe cariera profesională. Am mai vizitat şcoli profesionale, un hotel în care o vânzătoare hotelieră ne-a explicat experienţele ei, şi am observat că este foarte important ca, pe lângă competenţele metodice pe care un ucenic trebuie să şi le însuşească, acel elev învaţă şi foarte multe competenţe sociale - punctualitate, să fie ordonat, curat şi capabil să aibă o relaţie profesionistă cu clientul", a spus reprezentantul Ambasadei Germaniei la Bucureşti.

Fiecare dintre partenerii sociali are un rol foarte important.

"Sindicatele sunt foarte interesate ca drepturile ucenicilor să fie respectate, patronatele, ca reprezentanţi ai companiilor, sunt la rândul lor foarte interesate ca aceşti ucenici să termine parcursul de învăţământ dual cu nişte competenţe foarte bine însuşite şi, pe de altă parte, Camerele de comerţ funcţionează ca un intermediar, dau multă consultanţă şi organizează şi examenele pentru învăţământ dual şi sunt foarte implicate în a asigura o calitate bună şi ca totul să se desfăşoare bine. După aceea, este şi statul - în Germania există un institut al învăţământului profesional care este implicat atât în cercetare, cât şi în promovarea acestui sistem. Concluzia cred că este că acest sistem funcţionează foarte bine în Germania. Este un sistem care nu trebuie neapărat copiat în întregime, ci scopul acestei călătorii a fost ca persoanele să înţeleagă cum funcţionează, iar după aceea rămâne la latitudinea fiecărei ţări să aplice acest sistem. Cel mai important cred că este faptul că toţi au de câştigat. Atât elevii, cât şi companiile, şi piaţa de muncă, dar şi Camerele de comerţ ies câştigătoare din acest sistem", a subliniat Daniel Tandreu.

Peter Rechmann, reprezentant al conducerii GOVET, a evidenţiat că învăţământul dual german este un pilon foarte important pentru formarea profesională în Germania, pentru că peste 50% dintre persoanele care trăiesc aici şi care lucrează au absolvit o formare profesională duală şi reuşesc în acest fel să-şi întreţină familiile şi să aibă, în acest fel, o carieră. În acelaşi timp, a arătat oficialul german, pentru companii, această formare duală înseamnă că şi companiile reuşesc să recruteze experţi şi forţa de muncă calificată de care au nevoie.

Rechmann a adăugat că partea germană nu recomandă altor ţări ca acest sistem să fie preluat identic, "pentru că nu aşa funcţionează", dar unele elemente pot fi adaptate.

"La noi, acest sistem dual de învăţământ s-a dezvoltat de-a lungul anilor, deci are o tradiţie istorică şi ţine şi de condiţiile sociale şi economice. Dar sigur că anumite elemente pot fi preluate şi pot fi implementate într-un mod asemănător sau puteţi chiar să îmbunătăţiţi şi măsurile pe care noi le-am luat în Germania. Astfel de exemple, de elemente care pot fi preluate sunt de învăţământ dual, pentru că, pe de o parte, se învaţă în şcoala profesională şi, pe de altă parte, în companii. Avem şi acest regulament de formare profesională, ceea ce înseamnă că la nivel federal ne punem de acord să avem acest regulament comun. Un alt exemplu este BIBB-ul, care promovează cercetarea şi oferă şi prestaţii de consiliere şi, bineînţeles, formează şi formatori", a explicat el.

Potrivit reprezentantului GOVET, este importantă implicarea tuturor categoriilor sociale pentru dezvoltarea unui astfel de sistem dual.

"Acesta este un pilon foarte important atunci când este vorba despre preluarea unui astfel de sistem în ţara dvs., pentru că trebuie implicate toate categoriile sociale, respectiv statul, pe de o parte, precum şi reprezentanţii forţei de muncă - sindicatele şi reprezentanţii angajatorilor, adică patronatul. Trebuie ştiut că această dezvoltare a sistemului de învăţământ dual din Germania este rezultatul unei dezvoltări foarte lungi, care ţine de secole. În forma sa actuală, care este reglementată la nivel legislativ, există din anii '70, însă are tradiţia de sute de ani. Lucrul cel mai important este să existe o voinţă de reformare. Germania sau nicio altă ţară nu vă poate ajuta atât timp cât nu există această voinţă de reformare a sistemului de învăţământ. După aceea, în momentul în care există această voinţă, există diferite canale; de exemplu, cele diplomatice, există formatori şi consilieri care pot deveni partenerii dvs. de discuţie", a spus Peter Rechmann.

Rainhold Curca, profesor la o instituţie de învăţământ dual, a fugit din România în anul 1982, trecând Dunărea înot. El predă acum la Ahrweiler - de aproape 30 de ani - psihologie, pedagogie şi sport în sistemul de învăţământ dual. În tinereţe, a fost membru al echipei naţionale a României de baschet - juniori. Mulţi ani, el nu a putut veni deloc în România, dar după Revoluţie a ajuns periodic în ţară.

"E puţin altfel decât în România, dar se poate compara secţia în care eu sunt chiar cu un liceu pedagogic - se formează instructori, pedagogi, educatori şi învăţători. Practica conţine doi ani de şcoală - cam 16 săptămâni de practică în diferite domenii ale învăţământului social. Probabil, o mai mare motivaţie din partea firmelor pentru elevii care urmează o meserie în a-i remunera corespunzător, pentru că pe urmă ei sunt un avantaj pentru firma în care ei au urmat instrucţia. Cred că se poate ajunge la un rezultat mai bun dacă plata meseriilor ar fi mai mare, dar şi rolul unei meserii în cadrul general în România. Adică, nu doar cei care au urmat o facultate să aibă o poziţie socială corespunzătoare, ci şi cei care au învăţat o meserie", a povestit el.

Christoph Strato este formatorul a peste 250 de ucenici pe an şi vorbeşte destul de bine limba română, pentru că soţia sa este din Ploieşti. El lucrează într-o instituţie de învăţământ de lângă Berlin, care datează din 1957, iar anul acesta instruieşte 250 de elevi pentru mai multe meserii. Împreună cu conducerea şcolii, Christoph Strato îi caută pe viitorii ucenici în şcoli, unde îi informează despre meseriile pe care instituţia le oferă, dar şi la târguri speciale pentru formare profesională sau pe internet.

"Invităm şi grupuri de elevi la noi. Aici are loc examenul practic, însă există şi un examen scris. Acest proiect este un succes pentru că reprezintă îmbinarea între teorie şi practică", a adăugat el.

Pentru Valentina Capotă, inspector în cadrul ISMB pentru învăţământ profesional şi tehnic, contactul cu profesorii şi formatorii germani a fost "o experienţă didactică extraordinară".

"Am învăţat multe exemple de bune practici, sistemul educaţional german dual valorifică experienţa unui secol de învăţământ şi accentul deosebit se pune pe instruirea practică. (...) Am avut foarte multe de învăţat, sperăm să dezvoltăm şi în România acest sistem educaţional care pune accent pe practică. Să vină alături de noi companiile, de fapt iniţiatoarele sunt companiile - accentul deosebit se pune pe companie, să găsim sprijin şi din partea Camerei de Comerţ şi a Cooperaţiei Meşteşugăreşti. Şi acum, Camera de Comerţ ne sprijină prin asigurarea de parteneriate cu agenţi economici. Rolul primordial îl are Camera de Comerţ, compania, cooperaţia meşteşugărească. Avem profesori foarte buni, foarte pregătiţi", a spus prof. Valentina Capotă.

Bianca David - inspector de specialitate la Inspectoratului Şcolar Judeţean Ilfov - crede că reuşita implementării unui sistem de succes şi în ţara noastră este strâns legată de examenul de admitere pentru clasa a IX-a.

"Ceea ce am văzut aici este realizat într-o perioadă mare de timp, la noi se încearcă doar de câţiva ani. Probabil că va mai trebui timp să ne punem la punct cu toate demersurile, în primul rând legislative, şi să schimbăm mentalităţi atât ale elevilor, cât şi ale părinţilor. Dacă se va reuşi ca sistemul de admitere după clasa a VIII-a să fie unul în care elevul să-şi cunoască clar valoarea, abilităţile şi de asemenea şi sistemul de consiliere să se schimbe, probabil că vom reuşi. Această vizită a fost foarte utilă. Sistemul dual în Germania este unul de succes, încercăm ca şi în România să-l implementăm adaptat la condiţiile de acasă", a spus Bianca David.

Între obiectivele vizitate de delegaţia română s-au aflat Camera de Comerţ şi Industrie Bonn Rhein/Sieg, Biroul Central pentru Cooperare Internaţională în domeniul formării profesionale, Şcoala profesională din districtul Ahrweiler, Hotelul Steigenberger din Bad Neuenahr, Asociaţia Germană a Sindicatelor, Comisia pentru educaţie, cercetare şi evaluarea tehnologiilor din Bundestag-ul german, Institutul pentru educaţie şi mass-media din landurile federale Berlin - Brandenburg, Uzina Daimler AG - Mercedes-Benz din Berlin, Asociaţia Generală a Meşteşugurilor Germane (ZDH), Alianţa Federală a Asociaţiilor Patronale din Germania (BDA). AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)