Universităţile româneşti trebuie să îşi dezvolte programe întregi de studii în limba engleză pentru a putea atrage studenţi străini şi pentru a profita, astfel, de beneficiile internaţionalizării, consideră directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), Adrian Georgescu.

Acesta participă la conferinţa Asociaţiei Europene pentru Educaţie Internaţională (EAIE), care are loc la Geneva în această săptămână şi unde 30 de universităţi româneşti sunt reprezentate de pavilionul naţional "Study in Romania", organizat de Consiliul Naţional al Rectorilor.

Vorbind despre ţările pe care studenţii români le preferă pentru a pleca la studii - în topul cărora se numără Anglia, Germania şi Franţa, iar recent Ungaria a urcat în acest clasament - directorul ANPCDEFP consideră că este necesar ca România să analizeze experienţa acestor state.

"Ce am observat la ei, cum reuşesc să atragă studenţi, pentru că trebuie să învăţăm de la ei, este ce oferă acolo ţara respectivă. În primul rând este vorba de limba în care vei învăţa. Oferta curriculară de programe într-o limbă străină, în engleză în principal, este primordială. Atâta timp cât noi nu vom dezvolta programe, nu neapărat parţiale, ci curricula întreagă să fie predată în engleză, nu vom putea atrage studenţi, cum fac alte ţări", a spus Adrian Georgescu.

El a precizat că decizia ţine de fiecare universitate în parte, acestea trebuind să găsească resursele umane, în primul rând, şi apoi pe cele financiare. De asemenea, ca o recomandare, aceste programe în limbi străine de mare circulaţie pot fi deschise şi studenţilor români, însă profesorii trebuie să facă un efort să ţină cursul în limba aleasă, chiar dacă numărul studenţilor români este mult mai mare decât al celor străini.

Georgescu a explicat că Erasmus este, în continuare, principalul instrument pentru internaţionalizare pe care universităţile din România îl au la dispoziţie pentru că oferă destul de multe fonduri şi este flexibil.

De la deschiderea programului în România, în 1998, când au plecat la studii în străinătate 10.000 de tineri, s-a ajuns ca, în prezent, numărul să fie de 10.000 pe an. De asemenea, de la 26 de universităţi, câte au fost la început în program, numărul a ajuns astăzi la 72, din 100, câte există în ţară.

Nu în ultimul rând, participarea la asemenea conferinţe internaţionale, cum este EAIE care anul acesta are loc la Geneva, este extrem de importantă pentru universităţi deoarece astfel pot să deschidă şi să îşi întreţină parteneriatele.

"Participarea la un astfel de eveniment este importantă pentru fiecare universitate în parte, o dată pentru întreţinerea relaţiilor pe care deja le au cu universităţile din program, sau partenere programului - pentru că Erasmus Plus din anul 2015 s-a deschis şi ţărilor din afara UE, de la Noua Zeelandă până în statele Unite. Este important să îşi întreţină relaţiile şi să dezvolte noi parteneriate, atât pentru schimburi, cât şi pentru proiecte de cooperare", a mai spus Adrian Georgescu.

Printre atuurile pe care România le oferă se numără taxele de şcolarizare mici şi viteza bună la internet, care, deşi nu este un factor esenţial, este extrem de apreciată de străini.

În perioada 11-14 septembrie, peste 100 de reprezentanţi ai mediului academic din România sunt prezenţi la Geneva, la cea de-a 30 a ediţie a EAIE. Cele 30 de universităţi reprezentate de standul naţional "Study in Romania" este organizat de Conferinţa Naţională a Rectorilor, cu sprijinul Ministerului Educaţiei. La eveniment au mai fost reprezentate şi UEFISCDI, dar şi Misiunea permanentă a României la ONU şi Ambasada României în Elveţia.

Cele mai importante activităţi care au loc la Geneva în cadrul acestui mare eveniment internaţional sunt Conferinţa şi Expoziţia Educaţională Anuale, care sunt completate de programe de training, oferirea de resurse pentru formare şi informare, consultanţă şi lobby.

La conferinţa EAIE de la Geneva din acest an participă aproximativ 6.000 de persoane şi sunt reprezentate 95 de ţări. În cadrul evenimentului sunt organizate 40 de pavilioane naţionale şi au loc 250 de sesiuni de specialitate şi workshop-uri.AGERPRES / (A - autor: Elena Stanciu, editor: Irina Poenaru, editor online: Alexandru Cojocaru)