Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea susţin că programul de populare a Dunării cu sturioni, desfăşurat de autorităţile centrale în urmă cu mai mulţi ani a dat rezultate, această acţiune fiind cel mai probabil o premieră în domeniu.

Pescarii tulceni au capturat în luna martie, în baza unei autorizaţii primite de Grupul de Cercetare a Sturionilor (GCS) din cadrul INCDDD, mai mulţi nisetri care provin din stocurile de alevini achiziţionate de autorităţile române pentru acţiunile de repopulare a Dunării cu sturioni, în cadrul unui proiect de cercetare genetică a sturionilor pentru care era nevoie de moruni.

"Nefiind obiectul proiectului pentru care am primit autorizaţie de pescuit, nisetrii au fost eliberaţi în Dunăre. Peştii purtau mărci, iar pentru a avea certitudinea anului în care au fost deversaţi, acestea trebuie scoase pentru a se citi codurile. Sturionii ar putea fi din anul 2013. Este prima veste pe care o avem de la peştii marcaţi din programele pentru popularea de susţinere a Dunării", a declarat pentru AGERPRES Marian Iani din cadrul Grupului de Cercetare a Sturionilor (GCS) al INCDDD.

Nisetrii capturaţi şi redaţi Dunării au o lungime medie de circa un metru, o greutate de aproape 5 kilograme, o vârstă aproximativă de 5-7 ani şi s-ar afla la prima migraţie pe fluviu pentru reproducere.

"Nu au fost cheltuite fonduri în van. Se vede că nisetrii au crescut şi au venit să se reproducă şi vom vedea, prin analize genetice, dacă vom găsi pui proveniţi de la aceste specii", a mai spus reprezentantul INCDDD.

La rândul lui, şeful GCS, Radu Suciu, a afirmat că acţiunile din acest an reprezintă cel mai probabil o premieră mondială.

"Este probabil o premieră mondială. Cred că nu mai este pe Terra un fluviu mare în care o ţară să fi făcut un program de populare la scară atât de mare. Acum ceva ani, în timpul programelor de populare, se spunea că autorităţile aruncă pe Dunăre un milion de euro. Acum avem dovada că s-au înşelat. (...) Nici noi nu ne-am aşteptat la un asemenea rezultat. Credeam că am greşit şi că peştii crescuţi în crescătorii care nu au apă din Dunăre, cele de la Horia şi Tămădău, nu se pot reîntoarce în Dunăre", a precizat şeful GCS, Radu Suciu.

Declinul real al sturionilor a apărut, potrivit cercetătorilor INCDDD, după anul 1990, din cauza pescuitului excesiv. În anul 2004 şi 2005, specialiştii au constatat că majoritatea exemplarelor de nisetru şi respectiv de morun capturate de pescari intrau să se reproducă în Dunăre a doua şi a treia oară, generaţia cea mai tânără şi cea mai numeroasă, care nu a fost afectată de pescuitul din Dunăre, lipsind din fluviu.

În acest context, în anul 2006, autorităţile române au interzis, pentru o perioadă de 10 ani, capturarea sturionilor în Dunăre şi în apele teritoriale ale Mării Negre. La finele perioadei, prohibiţia a fost prelungită cu încă cinci ani, iar în paralel, timp de mai mulţi ani, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii au alocat anual câte un milion de euro pentru popularea de susţinere, o parte din exemplarele redate mediului natural fiind microcipate.

Dunărea inferioară are singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană, care cresc şi se reproduc în mod natural. Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăşi la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost consideraţi, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de peşti.

Specialiştii INCDDD au prezentat, zilele acestea, o parte din concluziile studiilor efectuate în ultimii ani pe sturionii din Dunăre în timpul simpozionului internaţional "Delte şi zone umede", care reuneşte la Tulcea peste 100 de cercetători din 10 state. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru, editor online: Anda Badea)