La intrarea în Sala Senatului Universităţii Politehnica din Timişoara (UPT) a fost montată, vineri, o placă ce marchează "dialogul purtat aici, la data de 19 februarie 1919, de Comisia americană desemnată de Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace de la Paris cu reprezentanţii tuturor naţionalităţilor bănăţene, care a condus la decizia privind graniţa de vest a Provinciei după Primul Război Mondial".

Această inscripţie apare în limbile română şi engleză, iar preşedintele Fundaţiei Politehnica, profesor Ivan Bogdanov, a vorbit şi despre alte evenimente din prima conflagraţie mondială, care sunt legate de actuala Sală a Senatului UPT, care face parte din Palatul Lloid, construit în urmă cu peste un secol.

"În ziua de 19 februarie 1919, o comisie americană a sosit în Timişoara pentru a evalua situaţia după destrămarea imperiului Austro-Ungar. Având în vedere situaţia complicată din Banat, unde trăiau numeroase etnii, americanii aveau destule temeri. Ei trimiteau regulat rapoarte guvernelor lor pentru a avea o imagine clară şi imparţială a situaţiei, dar s-au întâlnit în Palatul Lloyd cu reprezentanţii tuturor naţionalităţilor bănăţene. (...). Evenimentul care a marcat istoria Timişoarei s-a întâmplat la 19 februarie 1919, când de la Conferinţa de Pace de la Paris a sosit la Timişoara o comisie condusă de generalul american Goodwin, cu scopul de analiza situaţia din oraş, de a discuta cu etniile pentru a vedea ce dorinţe au. (...). Rezultatul a fost că o parte din Banat a ajuns în România, pentru că populaţia română, germană şi evreiască a fost de părere să trecem la România. Sârbii îşi doreau să treacă la Iugoslavia nou formată, ungurii, desigur, au votat cu Ungaria. Cu această concluzie, delegaţia americană a plecat la Paris. A contat, probabil, la hotărârea de la Conferinţa de Pace", a spus Ivan Bogdanov.

Potrivit acestuia, în timpul Primului Război Mondial, la Palatul Lloyd s-a aflat cartierul generalului al armatelor germane aflate sub comanda generalului August von Mackensen, iar din 2 decembrie 1918, cel al trupelor franceze.

"În apartamentele din Palatul Lloyd, care astăzi sunt destinate Rectoratului UPT, au fost locuinţe elegante. Aşa cum au fost în toate casele raport de pe Corso, construite pentru a fi închiriate. Pentru că era o locaţie centrală, iar apartamentele erau încăpătoare, în actualul sediu al Rectorului au locuit şi căpeteniile germane, în frunte cu Mackensen, când ei au intrat aici, cât şi cele franţuzeşti, cu generalul Berthelot", a explicat Ivan Bogdanov.

Pe de altă parte, Sala Senatului UPT a fost vineri şi gazda conferinţei cu tema "Napoleon al III-lea şi România", susţinută de membri ai Asociaţiei Prietenii lui Napoleon al III-lea, pe o temă legată de construcţia României, a statului unitar, începând cu Unirea Principatelor Române din 1859, care a fost urmată, după 60 de ani, de Marea Unire de la 1918 şi de alipirea Banatului la România, în 3 august 1919.

"Prezenţa misiunii militare franceze conduse de generalul Berthelot a fost decisivă în realizarea acestei uniri, care a început, ca proces istoric, în 1859", au punctat vorbitorii. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: (c) Universitatea Politehnica Timişoara