Reprezentanţii elevilor susţin că o dezbatere privind curriculumul pentru liceu ar trebui să se refere şi la pregătirea didactică a profesorilor şi afirmă că ar fi necesară şi o discuţie serioasă despre descentralizare, dar şi despre baza materială.

Reprezentantul Asociaţiei Elevilor din Constanţa Alexandru Manda a afirmat, la o dezbatere asupra noilor planuri cadru pentru liceu, că discuţia despre planurile cadru, despre tabele cu numărul de ore pe fiecare disciplină este "în van" dacă nu va fi făcută împreună cu dezbaterea privind cariera didactică.

"Şi asta înseamnă cum intră profesorii în sistem, cum se formează iniţial, cum se formează continuu şi ce fel de profesori ne dorim să avem la clasă în România. (...) O discuţie despre reforma curriculară fără o discuţie despre cariera didactică este o discuţie în van. O dezbatere foarte serioasă despre evaluare- evaluarea elevului, evaluarea profesorului, pentru că şi elevii trebuie să aducă un feedback modului în care profesorul derulează ora de curs, evaluarea şcolii şi evaluarea sistemului, cum evaluăm sistemul de educaţie", a spus reprezentantul elevilor din Constanţa în cadrul dezbaterii organizată de Asociaţia "Ţine de Noi", împreună cu Fundaţia Hanns Seidel - România.

El a afirmat că ar fi necesară şi o discuţie serioasă despre descentralizare, dar şi despre baza materială.

În opinia sa, discuţii pe planurile cadru trebuie să fie mai mult decât o dezbatere pe "nişte tabele" cu număr de ore pe fiecare disciplină în parte.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Elevilor Petru Apostoaia a spus că procentul mic de curriculum la decizia elevului ar trebui mărit, pentru că elevii "nu sunt la fel".

"Ar trebui ca elevul împreună cu părintele şi cu dirigintele să discute şi să aleagă ce este mai bine pentru elev. Fiecare elev este cu o tipologie diferită, învaţă diferit şi poate fi mai mult sau mai puţin susceptibil la anumite materii, iar o abordare unitară nu este eficientă. Elevii ies din şcoală fără a ştii lumea în care trăiesc. Stăm 29 de ore pe săptămână la şcoală, iar când ieşim nu ştim cum să trăim. Ar fi foarte bine, considerăm noi, ca acest curriculum la decizia şcolii sau a elevului ar trebui să conţină educaţie pentru sănătate, educaţie juridică, oratorie, critică şi multe altele care i-ar ajuta pe elevi să înţeleagă lumea în care trăiesc", a spus elevul.

Directorul adjunct al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei Magdalena Balica a spus că procesul de dezvoltare curriculară în România în perioada 2011-2017 a fost unul "foarte activ".

"Noi suntem acum în faţa unei propuneri de plan cadru pentru liceu, dar din 2011 până în 2017 procesul de dezvoltare curriculară în România a fost unul foarte activ. S-au întâmplat foarte multe lucruri la nivel de învăţământ primar şi gimnazial. Este momentul să ne ocupăm de învăţământul liceal într-o logică pe care o urmează toate ţările care îşi schimbă curriculumul naţional. Nu ne-am fi aflat aici dacă în 2011 Legea Educaţiei nu ar fi existat câteva elemente extrem de importante cu trimitere directă la revizuirea curriculumului şcolar. (...) În Legea Educaţiei din 2011 scrie foarte clar că tot ceea ce înseamnă curriculum în România se centrează pe cele opt competenţe cheie europene. (...) Mai există o prevedere care ne-a obligat la revizuirea programelor şcolare şi aceasta este legată de faptul că programele şcolare prin lege acoperă doar 75% din timpul prevăzut în planul cadru, 25% fiind activităţi pe care profesorul le propune la clasă şi sprijinul pe care doreşte să îl ofere diferitelor nevoi de învăţare ale elevilor pe care îi are", a afirmat Balica.

Ea a spus că în lege există deja nişte discipline prevăzute ca fiind obligatorii, cum ar fi religie, tehnologia informaţiei şi educaţie fizică şi sport.

"La întrebarea dacă avem un profil al absolventului, acesta cu siguranţă a fost reperul pentru constituirea planurilor cadru şi al programelor şcolare", a spus reprezentantul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)