Elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional "Alexandru Papiu Ilarian" din Târgu Mureş, Bogdan Blaga, medaliat cu argint de Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR) şi singurul elev din ţară a cărui problemă pe care a compus-o şi propus-o pentru Olimpiada Naţională de Matematică a fost inclusă în subiectul pentru clasa a IX-a, s-a făcut remarcat şi ca matematicianul ce a reuşit să obţină o menţiune specială la Olimpiada Naţională de Lingvistică.

Elevul mureşean, care nu exclude posibilitatea scrierii unei culegeri de matematică, îşi doreşte ca la finalul liceului să îşi continue studiile în Statele Unite ale Americii, la o universitate precum Stanford, Harvard, Princeton sau MIT, iar apoi să se axeze pe cercetare, pentru a putea schimba ceva, nu doar în România, ci şi la nivel global.

Bogdan Blaga susţine că deşi este mulţumit de rezultatele obţinute la olimpiade şi concursuri, cea mai mare satisfacţie i-a adus-o această problemă propusă pentru Olimpiada Naţională de Matematică, ce a fost inclusă în subiectul pentru clasa a IX-a.

"A fost o afirmare că ceva ce am compus eu a fost bun. Atunci când rezolv o problemă de matematică, nu mă limitez doar la ipoteza şi concluzia acesteia. Încerc să îi explorez întreg 'universul', îmi pun întrebări cum ar fi: 'Rămâne adevărată concluzia dacă renunţăm la condiţia X?' sau 'Este reciproca adevărată?'. Astfel, prin această explorare, se poate ajunge de la o idee simplă la un fenomen interesant. Acesta a fost procesul prin care am propus problema. Am plecat de la o idee pe care am dezvoltat-o şi mi s-a părut foarte interesant. Cred că problema a fost aleasă deoarece este puţin atipică şi surprinde o idee rar întâlnită la olimpiadă, astfel pentru a o rezolva este nevoie să gândeşti puţin în afara 'cutiei', nu te poţi limita doar la problemele pe care le-ai lucrat", a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Blaga.

El a spus că nu i s-a mai cerut să elaboreze şi alte subiecte, întrucât "acesta este un lucru care trebuie să vină natural", dar că vara trecută a explorat mai multe idei şi a reuşit să compună câteva probleme, pe care este nerăbdător să le propună în acest an la olimpiadă.

"Nu exclud posibilitatea scrierii unei culegeri de matematică pe viitor, însă momentan sunt mai mult focusat pe acapararea de cunoştinţe şi pe dezvoltarea personală şi profesională. Deşi lingvistica mi-a plăcut la nivel de olimpiadă, nu intenţionez să urmez studii în acest domeniu, poate doar tangenţial. Pe viitor, doresc să îmi construiesc o bază solidă de cunoştinţe în matematică, informatică, filosofie şi neuroştiinţă la facultate, ca apoi să urmez un doctorat în inteligenţă artificială, domeniu foarte vast în care, într-un final, aş dori să fac cercetare. Consider că acest domeniu este probabil cel mai important pentru omenire în viitorul apropiat şi este necesar ca tot mai multe minţi capabile să contribuie", ne-a dezvăluit Bogdan.

Fiind în clasa a XII-a, Bogdan Blaga a aplicat până acum, în Anglia, la cinci facultăţi (Oxford, Imperial College, Warwick, Birmingham, UCL) şi a fost deja acceptat la două (Warwick şi Birmingham), însă aşteaptă un răspuns şi de la celelalte.

"Deşi mi-ar plăcea să studiez şi în Anglia, intenţia mea este să îmi continui studiile în Statele Unite la o universitate precum Stanford, Harvard, Princeton sau MIT. În acest sens, urmează să îmi depun aplicaţiile până în ianuarie. Odată ce am primit toate răspunsurile, în martie mă voi decide la ce facultate voi merge. În viitor, mă văd făcând cercetare în Statele Unite, cel mai probabil la o instituţie non-profit, cum ar fi MIRI (Machine Intelligence Research Institute). Nu doresc acest lucru pentru că nu am o părere bună despre ţara noastră, ci pur şi simplu consider că în acel mediu aş putea avea cel mai mare impact. Totodată, odată ce am acces la resursele necesare, doresc să schimb ceva, nu numai în România, ci şi la nivel global, în mod special în ţările în dezvoltare", a accentuat elevul.

Bogdan Blaga ne-a mai spus că încă de mic i-au plăcut matematica şi exerciţiile de logică, acest lucru fiind datorat bunicului său care îl "provoca mereu cu calcule sau exerciţii de gândit".

"Începând cu clasa a IX-a am realizat că dacă vreau să am rezultate bune, este necesar să depun un efort mai mare. De atunci am lucrat în continuu la matematică şi o fac cu mare plăcere. Toate concursurile la care am participat până acum m-au ajutat deoarece mi-au ridicat încrederea în sine. Consider că orele în care eram în concurs au fost probabil cele mai productive din punct de vedere al activităţii mentale. În fiecare an, am început munca încă din vară, parcurgând materia anului care urmează şi apoi parcurgerea unor culegeri. Consider că această muncă perpetuă, îmbinată cu încrederea în sine şi cu ajutorul altor persoane (părinţi, profesori dar şi prieteni cu care m-am putut consulta) au fost cheia obţinerii medaliei de argint la Olimpiada Naţională de Matematică din 2017. Pe de altă parte, lingvistica este o materie pe care am descoperit-o doar recent. Pregătirea pentru această olimpiadă a presupus rezolvarea subiectelor propuse în anii precedenţi", a menţionat Bogdan.

Tânărul a afirmat că, la prima vedere, nu ar părea să existe lucruri în comun între matematică şi lingvistică, însă Olimpiada de Lingvistică te provoacă la o gândire logico-matematică, întrucât "reuşeşte să îmbine reguli morfo-sintactice, împreună cu alte concepte".

"Un subiect de lingvistică nu presupune cunoştinţe anterioare într-o anumită limbă, cum ar fi amharica sau fijiana, ci pur şi simplu dintr-un set limitat de exemple, elevul trebuie să realizeze conexiuni, să observe structuri care se repetă etc., şi apoi să aplice aceste observaţii pentru a răspunde la cerinţe cum ar fi să realizeze traduceri, să pună accente sau să explice regulile unui sistem numeric. Astfel, am putea vedea această olimpiadă ca fiind una perfectă, în ideea că este răsplătită inteligenţa nativă şi nu atât de mult munca depusă, lucru care poate fi considerat atât bun, cât şi rău. Aşadar, scopul acestei olimpiade este să promoveze gândirea logică şi sistematică", ne-a explicat elevul.

Deşi susţine că are un spirit "foarte competitiv şi o mare ambiţie", el consideră că toate lucrurile trebuie făcute cu o gândire altruistă, "căci aşa poate apărea cel mai mare progres, atât individual, cât şi colectiv".

"Totodată, o altă caracteristică care mă defineşte este nonconformismul. Nu îmi place să mă limitez la standardele impuse, fie ele legate de îmbrăcăminte, mod de lucru, limbaj etc. şi consider că acesta este un lucru foarte bun, cât timp nu este dus la extrem", a mai spus Bogdan Blaga. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Nona Jalbă, editor online: Gabriela Badea)