O expoziţie inedită, care prezintă diverse inovaţii ştiinţifice realizate de oameni simpli şi care a fost vizitată până acum de peste un milion de persoane din toată Europa, este deschisă începând de luni la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, în premieră naţională, în cadrul unui program internaţional.

"Această expoziţie explorează şapte întâmplări remarcabile cu oameni care fac cercetările ştiinţifice accesibile tuturor, le scot din laboratoarele profesionale şi le introduc în case, ateliere şi curţile caselor. De la oameni care îşi construiesc dispozitivele medicale proprii pentru a-şi stăpâni diabetul, până la comunităţi care măsoară poluarea, un număr tot mai mare de oameni de ştiinţă do-it-yourself (DIY), adică fă-o singur, din jurul lumii se ocupă de hacking, experimente şi invenţii. Echipaţi cu senzori low-cost, aplicaţii smartphone şi abilitatea de a distribui informaţii cu comunităţile online, aceşti pionieri ai ştiinţei DIY ne schimbă percepţia despre cei care pot fi oameni de ştiinţă şi cum va arăta ştiinţa în viitor", se arată în broşura de prezentare a expoziţiei intitulate "Dincolo de laborator - Revoluţia ştiinţei DIY (Fă-o chiar tu!)".

Responsabilul de proiect, dr. Mara Gyöngyvér, a declarat că în cadrul expoziţiei sunt prezentate mai multe cazuri ale unor pacienţi sau oameni obişnuiţi care, pornind de la o problemă de sănătate sau o anumită nevoie, au realizat inovaţii deosebite.

Ea a dat exemplul lui Tim Omer, ce îşi monitorizează permanent glicemia cu ajutorul unor senzori care transmit informaţiile pe telefonul mobil şi pe ceasul inteligent, pentru a putea să-şi administreze glicemia în doza necesară.

De asemenea, printre cazurile prezentate se numără şi cel al Sarei Rigarre, diagnosticată cu boala Parkinson în 2003 şi care, pentru a rămâne în formă, a devenit un expert în boala ei.

"Utilizează o gamă variată de tehnologii portabile pentru a-şi înregistra ritmul cardiac şi somnul, monitoriza simptomele, chiar şi pentru a-şi schimba tratamentele. Datorită auto-experimentării şi-a dat seama că medicamentele luate la sfârşitul dimineţii au fost mai puţin eficiente şi a descoperit că dacă face sport dimineaţa poate dormi mai uşor noaptea. Ea are medicaţie, se întâlneşte cu medicul ei, nu se tratează singură, dar monitorizându-şi simptomele decide împreună cu medicul cum să-şi schimbe tratamentul", a explicat dr. Mara Gyöngyvér.

Tot în cadrul expoziţiei, la categoria "ştiinţa cetăţenilor" este prezentat cazul lui Doreen Walther, om de ştiinţă şi "expert al ţânţarilor", care lucrează cu "vânători de ţânţari amatori" din Germania. Aceştia îi trimit mii de ţânţari din toată ţara şi, pentru că aceste insecte pot fi purtătoare ale unor boli periculoase, datorită cartării şi monitorizării arealului de răspândire se poate anticipa declanşarea unor anumite epidemii.

De asemenea, Shazia Ali-Webber, din Londra, a monitorizat calitatea aerului de pe străzile unde îşi plimba copilul, prin fixarea unui senzor pe căruciorul băieţelului ei. Cu ajutorul acestor date şi a altora colectate de alte mame, s-a elaborat o hartă a zonelor poluate din Londra.

"Este o mamă care şi-a dat seama că pe traseele pe unde merg copiii la şcoală aerul este foarte poluat. Împreună cu alte mame, ea a început să monitorizeze calitatea aerului. Finalitatea acestui demers este o hartă a Londrei, care este publicată, unde poţi afla care sunt străzile cele mai poluate şi poţi alege trasee puţin poluate", a mai precizar dr. Mara Gyöngyvér.

Ea a vorbit şi de un alt reprezentant al "biologilor DIY", respectiv Pieter van Boheemen, ce lucrează pentru a face biologia accesibilă pentru toţi. În laboratorul acestuia din Amsterdam încearcă să găsească cât mai multe antibiotice din natură, pentru rezolvarea unei mari provocări a zilelor noastre, rezistenţa la antibiotice.

În cadrul expoziţiei este prezentată şi o întâlnire între artă şi ştiinţă, prin creaţii care explorează viitorul ştiinţei depăşind laboratorul. O creaţie arătată, deocamdată doar de domeniul fantasticului, este un nano-robot imaginar, realizat în colaborare cu Ars Electronica Futurelab din Linz, şi care ar putea fi folosit pentru manipularea gândurilor şi emoţiilor, spre exemplu pentru inhibarea dorinţei de a mânca la persoanele care suferă de obezitate.

Expoziţia "Dincolo de laborator - Revoluţia ştiinţei DIY (Fă-o chiar tu!)" a fost concepută şi creată de Muzeul de Ştiinţă din Londra (Science Museum London) şi este realizată în cadrul proiectului "Sparks", la care participă şi Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, împreună cu alte 29 de instituţii din Europa, cu finanţare a Uniunii Europene prin Programul Horizon 2020.

Expoziţia are ca scop sensibilizarea opiniei publice asupra faptului că oricine poate fi formator al ştiinţei şi inovării.

"Mesajul este că nu e nevoie să fii neapărat om de ştiinţă, ci şi omul de rând poate ajuta ştiinţa să se dezvolte cât mai mult, fiindcă în zilele noastre avem tot felul de sisteme de monitorizare, cu telefonul mobil, cu un ceas inteligent şi ai toate aceste lucruri la îndemână. Deci, chiar putem să facem ceva (...). Consider că este foarte important ca ştiinţa să fie accesibilă tuturor, iar universitatea noastră are ca scop să aducă ştiinţa cât mai aproape de oameni şi de aceea organizăm şi concursuri unde elevii vin în laboratoarele universităţii şi fac experimente. Cred că şi alte universităţi înţeleg acest aspect şi din ce în ce mai multe au tot felul de evenimente de acest gen", a punctat managerul proiectului.

Conform organizatorilor, cele patru "clone" ale expoziţiei au fost vizitate, până acum, de aproape un milion de persoane din întreaga Europă, iar Miercurea Ciuc este singurul oraş din România unde este prezentă.

Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 23 martie, gratuit, zilnic între orele 10,00 - 18,00, iar sâmbătă între orele 10,00 - 13,00, atât explicaţiile cât şi filmele prezentate fiind accesibile în română, maghiară şi engleză.

AGERPRES/(A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Nona Jalbă, editor online: Irina Giurgiu)