Plafonul veniturilor din activități economice care pot beneficia de scutire de impozit în cazul organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), stabilit în prezent la 15.000 de euro anual, ar trebui majorat la un nivel cuprins între 25.000 și 50.000 de euro, cu condiția utilizării sumelor pentru realizarea scopului organizației, a declarat, miercuri, președintele Consiliului de Supraveghere și Consiliere al International Fiscal Association (IFA) România, Flavius Jakubowicz, la un eveniment de specialitate.

'Din punctul meu de vedere și recomandările OCDE, pentru că în momentul în care am trecut prin tot procesul de aderare la OCDE, după cum știți, mai avem doar un singur jalon de îndeplinit și actualul premier a fost coordonatorul aderării României la OCDE și, din punctul meu de vedere, și-a făcut foarte bine treaba pe zona aceasta ca și coordonator, dincolo de zona politică în care nu vreau să mă implic - sunt total apolitic și mă delimitez de lucrul ăsta -, inclusiv în ceea ce s-a analizat de experții grupului de lucru, au dat recomandări că acest plafon de 15.000 de euro ar trebui să fie actualizat. De ce? Pentru că în momentul în care statul dă mai multă libertate ONG-urilor să-și obțină venituri neimpozabile, dar ca și activitate economică, cu condiția ca acele venituri să fie realizate sau utilizate exclusiv în scopul care este declarat de ONG, atunci presiunea pe sursele alternative de finanțare și redirecționarea de fonduri de la stat ar fi mai mică și interesul și implicarea acestor ONG-uri ar fi mult mai mare', a afirmat Jakubowicz.

Referitor la nivelul plafonului, acesta a avansat un interval de 25.000 - 50.000 de euro, raportat la evoluția din ultimele două decenii.

'Aici, în primul rând, ar trebui să plecăm de la două principii. O dată să actualizăm acest plafon de 15.000 de euro cu un coeficient de indexare din ultimii 20 de ani. Cred că rezonabil, nu știu, din punctul meu de vedere ar fi undeva între 25.000 și 50.000 de euro, cu mențiunea foarte clară că acești bani în continuare să rămână venituri neimpozabile dacă entitatea poate justifica că sunt alocați pe cheltuieli exclusiv în realizarea scopului ONG-ului', a explicat reprezentantul IFA România, la conferința 'Impactul fiscalității asupra antreprenorilor și ONG-urilor'.

Potrivit prezentării susținute de acesta, legislația fiscală prevede scutirea de impozit pentru veniturile din activități economice ale ONG-urilor în limita echivalentului a 15.000 de euro anual, dar nu mai mult de 10% din veniturile scutite de impozit, cele două condiții fiind cumulative.

Jakubowicz a susținut că majorarea plafonului ar trebui însoțită de măsuri care să prevină utilizarea veniturilor în interes personal, inclusiv prin limitarea indemnizațiilor membrilor consiliilor directoare.

'Însă, tocmai pentru a nu abuza de chestia asta, aș limita în mod concret și valoarea indemnizațiilor membrilor consiliului director, tocmai pentru a duce această suplimentare a plafonului efectiv tot pentru realizarea scopului asociației. De ce? Pentru că, în primul rând, trebuie să fim fair și să nu urmărim neapărat un interes personal din acest lucru. Deci, susțin majorarea și indexarea plafonului cu condiții destul de restrictive pentru utilizarea banilor și foarte mult aș limita și indemnizațiile consiliului director, care în momentul de față nu există, dar m-am gândit cum ar putea unii să facă chestia asta și mă gândesc că ar fi o chestie etică și transparentă', a precizat acesta.

O altă propunere vizează introducerea unor obligații de transparență pentru organizațiile care beneficiază de sponsorizări și de redirecționarea impozitelor.

'Mai mult decât atât, acum știm că entitățile de tip ONG sunt obligate la un raport de transparență doar dacă obțin fonduri publice. Știu că o să-mi sară oamenii care gestionează ONG-uri, însă aș obliga cumva la raport de transparență pentru toate ONG-urile care primesc bani din redirecționare sau din sponsorizări ale impozitului pe profit, respectiv de la impozitul pe venit. Dacă este un ONG care are doar activitate economică, acolo l-aș exclude, dar pentru tot ce înseamnă bani redirecționați aș obliga să existe un raport de transparență', a susținut el.

Reprezentantul IFA România a atras atenția și asupra dificultăților întâmpinate de ONG-uri în actualizarea informațiilor din registrele publice, situație care poate afecta relația cu băncile și sponsorii.

'Registrul public nu furnizează datele actualizate dacă s-au făcut modificări la instanțele de judecată, prin urmare dacă trebuie să treci printr-un compliance la o companie foarte mare, la o bancă, la o instituție financiară, acestea nu au acces la sistem sau datele nu sunt actualizate și trebuie să te duci de fiecare dată să scoți un certificat constatator, un extras din registrul de la judecătorie care durează, ce să vezi, undeva 30, chiar 40 de zile câteodată', a explicat reprezentantul acesta.

În ceea ce privește controalele fiscale, Flavius Jakubowicz a remarcat că verificările autorităților fiscale în rândul organizațiilor neguvernamentale s-au intensificat în 2026, inclusiv în legătură cu destinația sumelor provenite din sponsorizări.

'Vă pot spune din practică faptul că anul 2026 a adus o intensificare a controalelor autorităților fiscale pe zona de ONG-uri care în principal pleacă de la contribuabil, adică cel care a făcut sponsorizarea. De ce? Pentru că pentru a rămâne deductibilă trebuie cumva să urmărim tot circuitul banilor și să vedem de fapt care a fost scopul și destinația finală a acestora. Și mai există iarăși o problemă tehnică aici și în momentul de față și eu personal sunt în discuții cu autoritățile și anume anularea deducerii sponsorizării ca urmare a eliminării din registru a entităților de cult și a ONG-urilor la data redirecționării impozitului, nu la data contractării', a afirmat el.

Acesta consideră că sponsorii de bună-credință nu ar trebui sancționați pentru probleme administrative ale beneficiarilor, pe care nu le pot controla.

'Ceea ce aici, cred că pentru anumite cauze care nu țin de sponsor, ci țin de beneficiar, de ONG, tu îi anulezi sponsorizarea și dreptul sponsorului la deducere. Nu cred că este tocmai fair și echitabil și aici este o dezbatere', a spus reprezentantul IFA România.

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, în România erau înregistrate, în septembrie anul acesta, 141.204 organizații neguvernamentale, dintre care 130.247 active. Sectorul a înregistrat venituri de peste 21 de miliarde de lei în 2022, echivalentul a 1,51% din PIB, și avea aproximativ 127.000 de angajați, conform datelor incluse în prezentare.

Totodată, prezentarea arată că aproximativ un sfert (26%) dintre ONG-uri nu au înregistrat venituri în 2022, iar doar 20% dintre organizațiile care au depus bilanț contabil în același an au realizat venituri de peste 200.000 de lei. În privința finanțării, 88.544 de companii au utilizat mecanismul sponsorizării, iar pentru veniturile din 2023 au fost redirecționate 420,86 milioane de lei prin mecanismul de 3,5% din impozitul pe venit.

Jakubowicz a propus, de asemenea, reintroducerea, în formă plafonată, a facilității fiscale pentru sponsorizările efectuate de microîntreprinderi, extinderea mecanismului de redirecționare de 3,5% prin Declarația unică, precum și elaborarea unui ghid fiscal unic pentru ONG-uri, în colaborare cu autoritățile și profesioniștii din domeniul contabil și fiscal.

Conferința 'Impactul fiscalității asupra antreprenorilor și ONG-urilor', ajunsă la cea de-a V-a ediție, a fost organizată miercuri de Club Antreprenor și Piața Presei. AGERPRES/(A - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)