România are nevoie de un model economic bazat pe producție, procesare, investiții și exporturi competitive
Noul guvern are datoria de a începe schimbarea modelului economic care a supra-îndatorat România și trebuie să facă o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată, susține președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), Nicu Vasile, într-o analiză publicată joi.
''Agricultura este unul dintre domeniile în care România poate valorifica mai bine resursele proprii și poate dezvolta lanțuri economice cu valoare adăugată ridicată. Succes noului guvern trebuie măsurat în avuția creată. România are nevoie de un model economic bazat pe producție, procesare, investiții și exporturi competitive, nu pe acumularea dezechilibrelor și finanțarea consumului prin datorie. Mandatul noului guvern trebuie să fie un moment de cotitură pentru economia națională: mai puține importuri care ne adâncesc dependența economică, mai puțină presiune generată de datorii și mai multă valoare adăugată creată și reinvestită în România. Modelul de administrare a deficitelor prin majorări de taxe și contractarea de noi împrumuturi pentru a acoperi dezechilibrele existente a ajuns la limită. Noul guvern are datoria de a începe schimbarea modelului economic care a supra-îndatorat România. Administrarea deficitelor prin creșteri de taxe și noi împrumuturi și-a atins limitele. Guvernul trebuie să facă o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată'', consideră Nicu Vasile.
Potrivit sursei citate, succesul unui guvern nu trebuie măsurat doar în taxe colectate și cheltuieli reduse, ci în capacitatea economiei de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă productive și de a genera prosperitate.
Datele oficiale, citate în analiza de specialitate, arată faptul că România avea, în primele opt luni ale acestui an, un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro, exporturile de bunuri fiind în valoare de aproximativ 65,83 miliarde de euro, iar importurile de 88,27 miliarde de euro.
''Cu alte cuvinte, valoarea bunurilor importate a depășit-o pe cea a bunurilor exportate cu peste 22 de miliarde de euro în numai opt luni. Acest rezultat trebuie să determine o întrebare fundamentală pentru politica economică a Guvernului: de ce nu reușim să producem și să procesăm în România o parte mai mare din bunurile pentru care există cerere pe piața internă? Nu toate importurile pot fi înlocuite și nici nu ar fi economic justificat să încercăm acest lucru. Economia modernă depinde de schimburi internaționale, tehnologii, materii prime și componente importate. Problema apare atunci când România nu valorifică suficient oportunitățile de producție competitivă, de procesare a resurselor proprii și de dezvoltare a unor industrii capabile să concureze pe piețele externe. Avem nevoie de o analiză detaliată a importurilor, pe categorii de produse, pentru a identifica acele domenii în care investițiile interne pot reduce dependența externă și pot crea valoare adăugată. Obiectivul trebuie să fie simplu: să importăm ceea ce nu putem produce competitiv, să producem ceea ce putem realiza eficient și să exportăm mai multe produse cu valoare adăugată'', menționează Nicu Vasile.
În același timp, la 31 august 2026, datoria externă totală a României a ajuns la aproximativ 238,08 miliarde de euro, în creștere cu 7,45 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2025.
''Împrumuturile destinate investițiilor productive pot contribui la creșterea capacității economiei. În schimb, dependența de finanțare pentru susținerea consumului, fără o creștere corespunzătoare a producției și productivității, poate amplifica vulnerabilitățile. Din această perspectivă, fiecare program public major finanțat prin împrumuturi trebuie să fie evaluat transparent în funcție de rezultatele economice urmărite: infrastructură realizată, capacitate de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri viitoare. Fiecare leu împrumutat trebuie să răspundă la o întrebare: ce valoare economică produce pentru România? Un alt subiect care trebuie abordat cu seriozitate este modul în care valoarea creată în România contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Profitul transferat legal investitorilor străini nu reprezintă, în sine, o pierdere nelegitimă. Investițiile străine pot aduce capital, tehnologie, locuri de muncă, acces la piețe și oportunități de export. Problema strategică este dacă economia României reușește să atragă suficient capital productiv, să genereze valoare adăugată și să transforme o parte mai mare din resursele disponibile în investiții noi'', notează șeful PNADD.
Analiza de specialitate face referire și la investițiile directe ale nerezidenților, care, în perioada ianuarie-august 2026, au însumat aproximativ 2,12 miliarde de euro, față de 5,66 miliarde de euro în perioada similară a anului precedent.
În opinia președintelui PNADD, agricultura este unul dintre domeniile în care România poate valorifica mai bine resursele proprii și poate dezvolta lanțuri economice cu valoare adăugată ridicată, dar producția agricolă nu trebuie să se oprească la recoltarea și comercializarea materiilor prime.
Astfel, acesta consideră că este nevoie de investiții în: depozitarea și condiționarea cerealelor; fabrici de procesare a cerealelor și oleaginoaselor; industria cărnii și a produselor lactate; procesarea fructelor și legumelor; industria alimentară și producția de ingrediente; irigații și infrastructura de gestionare a apei; energie competitivă pentru ferme și fabrici; cercetare agricolă, genetică și digitalizare; logistică, distribuție și acces la piețele de export.
''Dacă producem materii prime, dar nu dezvoltăm suficient capacitățile de procesare, o parte importantă din valoarea economică potențială se creează în alte țări. De aceea, agricultura trebuie conectată la industria alimentară, cercetare, energie, transporturi și educație profesională. Nu este suficient să exportăm cereale. Trebuie să avem capacitatea de a exporta și produse procesate, cu valoare adăugată mai mare. De la câmp la raft, valoarea trebuie creată în cât mai mare măsură în România. Provocarea Guvernului este să consolideze aceste sectoare și să dezvolte o bază productivă mai puternică, în care agricultura, industria, procesarea, cercetarea și serviciile să se susțină reciproc. Prioritățile noului Guvern trebuie să fie reducerea dependenței de împrumuturi, dezvoltarea producției naționale și crearea condițiilor pentru reinvestirea unei părți mai mari din valoarea generată în România. Aceste ținte se pot atinge nu prin izolare economică, nu prin discriminarea investitorilor și nu prin restricții arbitrare, ci prin competitivitate, investiții, predictibilitate și dezvoltare productivă'', este de părere specialistul.
Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă a României este o inițiativă românească de cooperare și parteneriat între sectorul agricol (reprezentat de asociații și federații de fermieri) și societatea civilă, menită să creeze o viziune și o strategie pe termen lung pentru agricultură. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M





