Investițiile în apărare au devenit o necesitate în contextul războiului de la graniță, iar programul european SAFE oferă României acces la finanțare în condiții favorabile pentru modernizarea armatei, dezvoltarea industriei naționale de apărare și construirea unor infrastructuri cu utilizare atât civilă, cât și militară, susține Cristian I. Popa, CFA, membru al Consiliului de administrație al BNR.

''Nu mulți și-ar fi imaginat, în urmă cu 5 - 10 ani, că în Europa siguranța va redeveni o nevoie de bază, alături de adăpost și mâncare. Iată că în prezent fix așa este. Necesitatea unei armate moderne este tot mai evidentă, în contextul unui război la graniță, însă finanțarea modernizării și înzestrării este dificilă într-o perioadă de consolidare fiscală și de spațiu bugetar limitat. Desigur, descurajarea războiului este costisitoare, însă războiul este incomparabil mai scump'', a scris Popa, într-o postare pe rețeaua LinkdIn.

În primul semestru din 2025, Comisia Europeană a propus mai multe inițiative pentru accelerarea investițiilor și creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării. Un element central este programul SAFE, un instrument de 150 de miliarde de euro prin care statele membre pot accesa împrumuturi pe termen lung cu termeni favorabili pentru investiții urgente în capabilități militare și în baza industrială europeană de apărare, a menționat Cristian Popa.

''României îi revin aproximativ 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare după Polonia. Suma reprezintă circa 4,4% din PIB-ul nominal al României din 2025. Nu este întâmplător că statele din Europa Centrală și de Est beneficiază de alocări importante, proximitatea față de războiul din Ucraina schimbând atât percepția asupra riscului, cât și urgența investițiilor. SAFE vine ca o mănușă pentru România și din perspectiva finanțării. Nu vorbim despre bani nerambursabili, iar cheltuielile nu dispar din buget. Avantajul este însă că finanțarea este disponibilă în condiții mult mai favorabile decât cele pe care România le-ar putea obține singură pe piețe: maturitate de până la 45 de ani, 10 ani perioadă de grație și, potrivit condițiilor prezentate de MApN, o dobândă de maximum 3%. Fondurile sunt disponibile pentru perioada 2026-2030, iar rambursarea va începe după o perioadă de grație de 10 ani. Obiectivul este modernizarea, extinderea și integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene de furnizare și producție'', a subliniat reprezentantul BNR.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea unor instrumente care să faciliteze implicarea companiilor românești în proiecte internaționale devine esențială pentru ca investițiile în apărare să genereze beneficii economice concrete și în România.

''S-a ridicat și problema 'offset-ului', mecanismul prin care statele încearcă să lege achizițiile de apărare de beneficii economice interne, precum transfer de tehnologie sau producție locală. Privind din perspectiva offset-ului, câștigul României va depinde de măsura în care contractele se transformă în fabrici, producție, componente, cercetare și locuri de muncă bine plătite în țară. Când cineva îți este ostil, nu îl poți întâmpina cu flori. Iar dacă florile sunt tot ce ai pentru propria apărare, slăbiciunea ta devine o invitație. Tocmai de aceea, este mai bine să investești în descurajarea agresorului. Ideal ar fi să trăim într-o lume în care îți poți lăsa mașina descuiată oriunde, dar nu trăim în acea lume. Dacă o încui, nu înseamnă că te aștepți să îți încerce ușa, ci că ești prudent și nu îți dorești surprize neplăcute. La fel, dacă investești în apărare nu înseamnă că îți dorești război, ci că vrei să-l descurajezi'', a punctat Cristian Popa.

În opinia sa, fondurile alocate prin programul SAFE nu sunt destinate exclusiv achiziției de armament, ci și dezvoltării infrastructurii critice, îmbunătățirii mobilității și consolidării capacității României de a funcționa în situații de conflict.

''Armele sunt scumpe, însă libertatea nu are preț. Care este destinația banilor din SAFE? Miliardele din SAFE nu înseamnă doar arme, ci și infrastructură critică, mobilitate și capacitatea României de a funcționa în caz de război. Așa cum se poate observa din infografic, un euro din patru va finanța autostrăzi, nu armament. Mai exact, componenta de infrastructură duală (4,2 miliarde EUR) acoperă finalizarea tronsoanelor Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Drumurile vor fi folosite zilnic de populație și de companii, dar pot servi, la nevoie, și mobilității militare. Este probabil investiția SAFE cu cel mai vizibil beneficiu civil: conectează mai bine Moldova atât de restul țării, cât și de granița cu Republica Moldova, reduce timpul și costurile de transport și poate face regiunea mai atractivă pentru investiții'', subliniază Popa.

Potrivit acestuia, aproape 60% din alocare (9,5 miliarde euro) revine achizițiilor MApN, în timp ce alte 2,8 miliarde sunt direcționate către MAI. În interiorul bugetului dedicat MApN, cea mai mare sumă revine componentei terestre: 4,4 miliarde euro. Urmează componenta aeriană, cu 2,9 miliarde, muniția și alte cheltuieli, cu 1,2 miliarde, și componenta maritimă, cu aproximativ 1 miliard. În spatele acestor cifre se află transportoare blindate, mașini de luptă ale infanteriei, elicoptere, sisteme de rachete și nave de patrulare, arată Cristian Popa.

''SAFE nu va veni însă ca un cec de 16,68 miliarde euro încasat într-o singură zi. Din estimările colegilor mei din BNR, cheltuielile ar putea crește gradual de la aproximativ 1,5 miliarde euro în 2026 la 5,3 miliarde euro în 2030. În cazul autostrăzilor, circa 75% din alocare s-ar concentra în 2029 și 2030. Acest profil explică și de ce efectul macroeconomic ar putea fi relativ modest la început, dar mult mai vizibil spre finalul deceniului. Pe baza multiplicatorilor și a ipotezelor de lucru utilizate, impactul SAFE asupra creșterii economice anuale ar putea ajunge la circa 0,3 puncte procentuale în 2027 și la aproximativ un punct procentual în 2030. Cumulat, impactul estimat pentru perioada 2026-2030 este cuprins între 0,7 și 2,6 puncte procentuale. Diferența aparent mare dintre cele două valori depinde, în esență, de cât vom reuși să producem în țară și cât vom importa sub formă de echipamente, componente și tehnologii'', relevă analiza lui Cristian Popa.

Acesta susține că există deja exemple promițătoare de echipamente produse local pentru înzestrarea forțelor armate. Există însă și scenariul în care componentele complexe sunt produse în străinătate, iar în România rămâne doar asamblarea finală.

''Ar fi totuși greșit să judecăm programul SAFE exclusiv prin efectul asupra PIB, nu acesta este scopul lui principal. Așa cum o poliță de asigurare nu este cumpărată pentru randamentul pe care îl produce, ci pentru riscul pe care îl acoperă, la fel și principalul câștig al apărării este descurajarea unui potențial conflict. Dar avem șansa, prin SAFE, să construim o economie mai bine conectată și o industrie mai puternică. Economiștii vorbesc adesea despre 'dividendul păcii'. După încheierea Războiului Rece, omenirea a încasat acest dividend sub forma unui PIB mai mare și a unor cheltuieli militare mai mici. Până în 2022. În prezent dividendul păcii s-a diminuat semnificativ. Trebuie să acceptăm noua realitate și să ne adaptăm'', a mai scris Cristian I. Popa, CFA, membru al Consiliului de administrație al BNR.

Acesta a transmis că opinia sa nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)