Peste 4 din 10 angajați români de minimum 55 de ani sunt dispuși să lucreze și după vârsta de pensionare (studiu)
Peste 4 din 10 angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea o perioadă după atingerea vârstei legale de pensionare, comparativ cu aproximativ o treime la nivel european, potrivit unui studiu realizat de o companie de soluții de resurse umane.
În rândul angajaților români sub 35 de ani, proporția este de 34%, față de puțin peste un sfert la nivel european, conform cercetării SD Works.
'Datele Eurostat arată că populația Europei îmbătrânește rapid. Dacă în 2005 persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană, pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22%. Potrivit Comisiei Europene, forța de muncă europeană ar urma să scadă cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în ciuda creșterii participării pe piața muncii în rândul persoanelor mai în vârstă și al femeilor. Companiile resimt deja efectele: 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România declară că se confruntă cu un deficit de personal, comparativ cu 52% la nivel european. Problema este deosebit de pronunțată în Slovenia (64%), Croația, Irlanda și Țările de Jos (câte 57%), urmate de Norvegia (56%), Germania (55%) și Regatul Unit (54%)', se menționează într-un comunicat al companiei.
În acest context, specialiștii în resurse umane arată că este relevant faptul că angajații mai în vârstă nu sunt neapărat mai înclinați să se pensioneze anticipat decât colegii lor mai tineri. Astfel, în România, 40% dintre angajații de minimum 55 de ani spun că ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%. Totodată, 42% dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt dispuși să rămână activi și după atingerea vârstei legale de pensionare, față de 32% la nivel european.
'Atunci când angajații mai în vârstă își doresc să se pensioneze anticipat, motivele financiare joacă rareori un rol. În România, principalele motive sunt dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viața personală (78%), sănătatea (72%) și dorința de a îndeplini anumite obiective personale (44%). Toate aceste ponderi depășesc rezultatele europene, de 57%, 53%, respectiv 40%. Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții români, față de 32% la nivel european. În schimb, munca solicitantă fizic sau psihic este invocată mai rar în România: 13%, respectiv 17%, comparativ cu 25% și 26% la nivel european', explică realizatorii studiului.
Disponibilitatea angajaților mai în vârstă de a continua să lucreze poate avea legătură cu felul în care își percep viața profesională. În România, 86% dintre angajații de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-și face bine treaba, față de 76% la nivel european. De asemenea, 84% simt că munca lor le oferă sens și împlinire, comparativ cu aproximativ 80% la nivel european. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este mai mică: 69% în România și 68% la nivel european.
Diferențele dintre generații se regăsesc și în satisfacția generală față de muncă. În România, 84% dintre angajații de minimum 55 de ani sunt mulțumiți de activitatea lor, comparativ cu 72% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 78%, respectiv 71%. Totodată, 74% dintre angajații români din grupa de vârstă mai ridicată simt că munca le este apreciată, față de 64% dintre colegii mai tineri. Mediile europene sunt de 65%, respectiv 59%.
Această experiență profesională pozitivă se asociază și cu o perspectivă diferită asupra carierei. În timp ce angajații mai tineri sunt mai deschiși către un nou loc de muncă sau un alt rol, cei de minimum 55 de ani par să resimtă mai puțin nevoia unei schimbări.
'Așa cum era de așteptat, mobilitatea pe piața muncii este semnificativ mai redusă în rândul angajaților mai în vârstă. În România, doar 9% dintre cei de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă într-o altă organizație, comparativ cu 32% dintre angajații sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 5%, respectiv 19%. Aceeași tendință se observă și în interiorul organizațiilor: 9% dintre angajații români de minimum 55 de ani caută un alt rol la actualul angajator, față de 25% dintre colegii sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 4%, respectiv 18%. Aceste rezultate pot indica o nevoie mai redusă de schimbare. Dintre angajații români de minimum 55 de ani, 72% nu caută în prezent un loc de muncă în afara organizației, iar 74% nu caută un alt rol în cadrul acesteia. La nivel european, ponderile ajung la 83%, respectiv 86%', se mai precizează în documentul citat.
Dorința mai redusă de schimbare se reflectă și în interesul pentru formare profesională. În România, 46% dintre angajații de minimum 55 de ani declară că nu își doresc să participe la programe de formare, comparativ cu 32% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 50%, respectiv 36%.
În același timp, 77% dintre angajații români sub 35 de ani își doresc să își dezvolte în continuare competențele, față de 63% dintre cei de minimum 55 de ani. Ambele rezultate depășesc mediile europene, de 70%, respectiv 58%. Experiența mai vastă a angajaților mai în vârstă pare, totodată, să le ofere încredere pe o piață a muncii aflată în schimbare rapidă.
Nivelul mai ridicat de implicare și de încredere în propriile capacități al angajaților mai în vârstă se reflectă și în modul în care aceștia privesc viitorul, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale. În România, 64% dintre angajații de minimum 55 de ani se simt încrezători în privința propriului loc de muncă, chiar și atunci când automatizarea le modifică rolurile sau sarcinile. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este de 51%. La nivel european, rezultatele sunt de 61%, respectiv 53%.
'Această încredere nu pare să provină dintr-o familiaritate mai mare cu inteligența artificială. Doar 30% dintre angajații români de minimum 55 de ani folosesc regulat instrumente de IA în activitatea zilnică, comparativ cu 42% dintre cei sub 35 de ani. Totuși, utilizarea este mai răspândită în România decât la nivel european în ambele grupe de vârstă, mediile europene fiind de 20%, respectiv 38%', susține sursa.
În ceea ce privește competențele umane, 67% dintre angajații români de minimum 50 de ani sunt convinși că abilitățile lor unice nu pot fi înlocuite de inteligența artificială, comparativ cu 69% dintre angajații sub 35 de ani. România se diferențiază astfel de tendința europeană, unde încrederea este mai ridicată în rândul angajaților mai în vârstă: 74%, față de 64% în rândul celor mai tineri.
Realizatorii studiului atrag, însă, atenția că angajatorii mai au de făcut progrese în sprijinirea tranziției către un mediu de lucru în care IA are un rol tot mai important. Doar 31% dintre angajații români de minimum 55 de ani consideră că primesc suficient sprijin pentru a se pregăti pentru acest viitor, comparativ cu 35% dintre cei sub 35 de ani. Deși depășesc mediile europene de 17%, respectiv 29%, aceste procente arată că sprijinul ajunge în continuare la o minoritate a angajaților.
SD Worx oferă soluții de HR, salarizare și administrarea timpului de lucru, ajutând organizațiile să gestioneze procesele esențiale pe care angajatorii și angajații lor se bazează zi de zi - de la plata corectă și la timp a salariilor până la administrarea timpului de lucru, a datelor și a conformității în toate etapele parcursului profesional al angajaților.AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M





