Peste 4 din 10 angajați români de minimum 55 de ani sunt dispuși să lucreze și după vârsta de pensionare (studiu)
Peste 4 din 10 angajați români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea o perioadă după atingerea vârstei legale de pensionare, comparativ cu aproximativ o treime la nivel european, potrivit unui studiu realizat de o companie de soluții de resurse umane.
În rândul angajaților români sub 35 de ani, proporția este de 34%, față de puțin peste un sfert la nivel european, conform cercetării SD Works.
'Datele Eurostat arată că populația Europei îmbătrânește rapid. Dacă în 2005 persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17% din populația europeană, pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22%. Potrivit Comisiei Europene, forța de muncă europeană ar urma să scadă cu aproximativ 12% între 2022 și 2070, în ciuda creșterii participării pe piața muncii în rândul persoanelor mai în vârstă și al femeilor. Companiile resimt deja efectele: 49% dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România declară că se confruntă cu un deficit de personal, comparativ cu 52% la nivel european. Problema este deosebit de pronunțată în Slovenia (64%), Croația, Irlanda și Țările de Jos (câte 57%), urmate de Norvegia (56%), Germania (55%) și Regatul Unit (54%)', se menționează într-un comunicat al companiei.
În acest context, specialiștii în resurse umane arată că este relevant faptul că angajații mai în vârstă nu sunt neapărat mai înclinați să se pensioneze anticipat decât colegii lor mai tineri. Astfel, în România, 40% dintre angajații de minimum 55 de ani spun că ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%. Totodată, 42% dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt dispuși să rămână activi și după atingerea vârstei legale de pensionare, față de 32% la nivel european.
'Atunci când angajații mai în vârstă își doresc să se pensioneze anticipat, motivele financiare joacă rareori un rol. În România, principalele motive sunt dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viața personală (78%), sănătatea (72%) și dorința de a îndeplini anumite obiective personale (44%). Toate aceste ponderi depășesc rezultatele europene, de 57%, 53%, respectiv 40%. Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții români, față de 32% la nivel european. În schimb, munca solicitantă fizic sau psihic este invocată mai rar în România: 13%, respectiv 17%, comparativ cu 25% și 26% la nivel european', explică realizatorii studiului.
Disponibilitatea angajaților mai în vârstă de a continua să lucreze poate avea legătură cu felul în care își percep viața profesională. În România, 86% dintre angajații de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie pentru a-și face bine treaba, față de 76% la nivel european. De asemenea, 84% simt că munca lor le oferă sens și împlinire, comparativ cu aproximativ 80% la nivel european. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este mai mică: 69% în România și 68% la nivel european.
Diferențele dintre generații se regăsesc și în satisfacția generală față de muncă. În România, 84% dintre angajații de minimum 55 de ani sunt mulțumiți de activitatea lor, comparativ cu 72% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 78%, respectiv 71%. Totodată, 74% dintre angajații români din grupa de vârstă mai ridicată simt că munca le este apreciată, față de 64% dintre colegii mai tineri. Mediile europene sunt de 65%, respectiv 59%.
Această experiență profesională pozitivă se asociază și cu o perspectivă diferită asupra carierei. În timp ce angajații mai tineri sunt mai deschiși către un nou loc de muncă sau un alt rol, cei de minimum 55 de ani par să resimtă mai puțin nevoia unei schimbări.
'Așa cum era de așteptat, mobilitatea pe piața muncii este semnificativ mai redusă în rândul angajaților mai în vârstă. În România, doar 9% dintre cei de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă într-o altă organizație, comparativ cu 32% dintre angajații sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 5%, respectiv 19%. Aceeași tendință se observă și în interiorul organizațiilor: 9% dintre angajații români de minimum 55 de ani caută un alt rol la actualul angajator, față de 25% dintre colegii sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 4%, respectiv 18%. Aceste rezultate pot indica o nevoie mai redusă de schimbare. Dintre angajații români de minimum 55 de ani, 72% nu caută în prezent un loc de muncă în afara organizației, iar 74% nu caută un alt rol în cadrul acesteia. La nivel european, ponderile ajung la 83%, respectiv 86%', se mai precizează în documentul citat.
Dorința mai redusă de schimbare se reflectă și în interesul pentru formare profesională. În România, 46% dintre angajații de minimum 55 de ani declară că nu își doresc să participe la programe de formare, comparativ cu 32% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 50%, respectiv 36%.
În același timp, 77% dintre angajații români sub 35 de ani își doresc să își dezvolte în continuare competențele, față de 63% dintre cei de minimum 55 de ani. Ambele rezultate depășesc mediile europene, de 70%, respectiv 58%. Experiența mai vastă a angajaților mai în vârstă pare, totodată, să le ofere încredere pe o piață a muncii aflată în schimbare rapidă.
Nivelul mai ridicat de implicare și de încredere în propriile capacități al angajaților mai în vârstă se reflectă și în modul în care aceștia privesc viitorul, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale. În România, 64% dintre angajații de minimum 55 de ani se simt încrezători în privința propriului loc de muncă, chiar și atunci când automatizarea le modifică rolurile sau sarcinile. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este de 51%. La nivel european, rezultatele sunt de 61%, respectiv 53%.
'Această încredere nu pare să provină dintr-o familiaritate mai mare cu inteligența artificială. Doar 30% dintre angajații români de minimum 55 de ani folosesc regulat instrumente de IA în activitatea zilnică, comparativ cu 42% dintre cei sub 35 de ani. Totuși, utilizarea este mai răspândită în România decât la nivel european în ambele grupe de vârstă, mediile europene fiind de 20%, respectiv 38%', susține sursa.
În ceea ce privește competențele umane, 67% dintre angajații români de minimum 50 de ani sunt convinși că abilitățile lor unice nu pot fi înlocuite de inteligența artificială, comparativ cu 69% dintre angajații sub 35 de ani. România se diferențiază astfel de tendința europeană, unde încrederea este mai ridicată în rândul angajaților mai în vârstă: 74%, față de 64% în rândul celor mai tineri.
Realizatorii studiului atrag, însă, atenția că angajatorii mai au de făcut progrese în sprijinirea tranziției către un mediu de lucru în care IA are un rol tot mai important. Doar 31% dintre angajații români de minimum 55 de ani consideră că primesc suficient sprijin pentru a se pregăti pentru acest viitor, comparativ cu 35% dintre cei sub 35 de ani. Deși depășesc mediile europene de 17%, respectiv 29%, aceste procente arată că sprijinul ajunge în continuare la o minoritate a angajaților.
SD Worx oferă soluții de HR, salarizare și administrarea timpului de lucru, ajutând organizațiile să gestioneze procesele esențiale pe care angajatorii și angajații lor se bazează zi de zi - de la plata corectă și la timp a salariilor până la administrarea timpului de lucru, a datelor și a conformității în toate etapele parcursului profesional al angajaților.AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România caută parteneri în Qatar pentru proiecte în energie, infrastructură portuară, turism, transporturi și digitalizare
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, va conduce, în perioada 15-18 noiembrie, delegația economică a României în Statul Qatar, vizita având ca scop identificarea unor oportunități de afaceri și investiții în domenii strategice, precum energia, turismul, infrastructura portuară, transporturil
Profit de 334,3 milioane lei înregistrat de Fondul Proprietatea în primele 9 luni din 2026
Fondul Proprietatea a încheiat primele 9 luni din 2026 cu un profit net de 334,3 milioane lei, în creștere față de cel de 139,8 milioane lei obținut în perioada similară a anului anterior, conform datelor transmise vineri Bursei de Valori București. În perioada ianuarie - septembrie 2026, participațiile au crescut cu 10
Bursa de Valori București a închis în creștere ultima ședință de tranzacționare a săptămânii
Bursa de Valori București a închis în creștere pe aproape toți indicii mixt ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 64,2 milioane de lei (11,99 milioane de euro), din care 33,9 milioane lei (6,33 milioane euro) tranzacții cu acțiuni și 14,88 milioane lei (2,78 milioane euro) cu certificate. Principalul
Marinescu (BNR): Corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită și de măsuri care să asigure reluarea creșterii economice
România traversează o perioadă de ajustare economică dificilă, consolidarea finanțelor publice trebuie continuată credibil, însă corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită și de măsuri care să asigure reluarea sustenabilă a creșterii economice, a transmis, joi, viceguvernatorul Băncii Centrale, Cosmin Marinescu, la deschiderea celei
România a recuperat o parte semnificativă din decalajul de dezvoltare față de economiile europene, prin PIB (analiză)
România a recuperat, în 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, o parte semnificativă din decalajul de dezvoltare față de economiile europene, doi indicatori economici demonstrând acest lucru: PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, respectiv la consumul individual efectiv, relevă o analiză a Băncii Transilvania (BT).
Cinci milioane de monede de 50 de bani dedicate lui Constantin Brâncuși vor fi puse în circulație de BNR
Banca Națională a României (BNR) va pune în circulație, începând de luni, 16 noiembrie, cinci milioane de monede din alamă, cu valoarea nominală de 50 de bani, dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, potrivit unui comunicat al băncii centrale. Totodată, BNR va lansa
Autoritatea Vamală utilizează o ''mașină de fumat'' pentru analiza țigaretelor suspecte sau confiscate
Laboratorul Vamal Central din cadrul Autorității Vamale Române utilizează un echipament specializat, denumit ''mașina de fumat'', care simulează fumatul simultan a zece țigarete și permite determinarea nivelurilor de nicotină, gudron și monoxid de carbon din fumul de țigară, rezultatele analizelor putând contribui la anchete penale, potriv
Ministrul Finanțelor: Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, arată că direcția este corectă
Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, dar arată totodată că direcția este corectă, iar bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economiei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea
Instituțiile de mediu monitorizează situația pe platforma Chimcomplex, după scurgerea de clor semnalată (minister)
Instituțiile de mediu monitorizează situația după scurgerea de clor semnalată vineri dimineața pe platforma Chimcomplex din Râmnicu Vâlcea, iar datele disponibile de la stațiile din zonă ale Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului nu indică depășiri ale valorilor-limită pentru poluanții monitorizați, a anunțat Ministerul Mediului, pe pagina
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,8 milioane lei în perioada 9 - 13 noiembrie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat sancțiuni de peste 4,8 milioane lei pentru neregulile constatate în activitatea a 1.600 de operatori economici, verificați în perioada 9 - 13 noiembrie, când a desfășurat acțiuni de control. Potrivit unui comunicat, comisarii ANPC au constatat multiple nec
Eurostat: Irlanda și România au avut cele mai puternice creșteri economice din UE în T3
Economia Uniunii Europene și cea a zonei euro au înregistrat creșteri modeste în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, însă în rândul statelor membre Irlanda și România au avut cele mai puternice ritmuri de creștere, arată o estimare preliminară publicată vineri de Eurostat.
Negrescu (Frames): Ultimul loc în UE la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu
Poziționarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea riscă să afecteze salariile, exporturile și competitivitatea economiei în următorul deceniu, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o analiză de specialitate. 'Economia românească crește, dar nu inovează.
Codirlașu (CFA România): Revirimentul din trimestrul III se datorează investițiilor din PNRR
Economia României va înregistra o recesiune ușoară pe ansamblul acestui an, iar revirimentul vizibil în datele pentru trimestrul al treilea se datorează investițiilor realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, vineri, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. 'Cred că datele pent
Inspecția Muncii: Amenzi de peste 4,2 milioane de lei într-o singură săptămână
Inspecția Muncii a dat amenzi de peste 4,2 milioane de lei într-o singură săptămână, în urma a 2.357 de controale, fiind descoperite 58 de cazuri de muncă nedeclarată, a anunțat, vineri, instituția. 'Respectarea drepturilor angajaților și prevenirea riscurilor la locul de muncă rămân priorități ale Inspecției Muncii
Negrescu: Creșterea PIB cu 2,1% în trimestrul III este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundată cu o relansare economică
Creșterea economiei României cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, reprezintă o gură de oxigen, însă nu trebuie confundată cu o relansare economică, în condițiile în care PIB-ul a revenit doar la nivelul de acum un an, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. 'D







