România se confruntă cu goluri de finanțare la final de an; statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor restante (analiză)
România se confruntă cu presiuni asupra finanțării cheltuielilor publice în ultimul trimestru al anului, în condițiile în care bugetul este afectat de creșterea costurilor de finanțare și de întârzierile în atragerea fondurilor europene, iar statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor pe care le are deja de încasat, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.
'Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control', a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să provină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei mai mult decât în 2025.
'Aceste cifre spun două lucruri. Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont. Orice întârziere la implementarea proiectelor, la documentație sau la evaluarea cererilor de plată obligă statul să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau prin împrumuturi noi. Iar împrumuturile, în condițiile actuale, sunt scumpe', explică Adrian Negrescu.
Potrivit analizei, România a încasat până la începutul lunii octombrie aproximativ 13,27 miliarde de euro din PNRR, reprezentând circa 66% din alocarea totală revizuită, de 20,11 miliarde de euro. Pe 9 octombrie au mai fost încasate peste 300 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană.
'Diferența de aproape 6,84 miliarde de euro nu înseamnă bani pierduți, dar nici bani câștigați. Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util. Dacă unele jaloane nu sunt îndeplinite, golul devine unul structural, iar el nu se rezolvă prin simpla amânare a plăților', avertizează managerul Frames.
Analiza explică, totodată, că presiunile asupra bugetului provin atât din cheltuielile curente, cât și din investițiile dependente de fondurile europene și din creșterea dobânzilor. În acest context, Frames indică drept priorități accelerarea încasărilor europene, realocarea cheltuielilor și colectarea veniturilor datorate statului.
'Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze', spune Adrian Negrescu.
Un exemplu prezentat în analiză este industria jocurilor de noroc, unde încasările din taxele de autorizare pentru aparatele slot-machine au scăzut de la 485 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2025 la 300 de milioane de lei în intervalul similar din 2026, respectiv cu aproximativ 38%.
'Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat. La 1 septembrie, doar 90 din aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare. Asta înseamnă că operatori perfect legali, licențiați, nu au putut obține autorizațiile locale din cauza întârzierilor administrative. Statul a pierdut bani nu pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația nu le-a permis să funcționeze', afirmă managerul Frames.
Potrivit sursei citate, o analiză publicată în septembrie 2026 estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530-550 de milioane de euro până la începutul anului 2027. Aceste cifre reprezintă estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial.
Separat, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET) a transmis că peste 1.300 de locații au fost închise și aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.
'Chiar dacă cifrele exacte vor fi clarificate abia după bilanțuri, direcția este evidentă: mai puține taxe plătite, mai puțin impozit pe profit, mai puține contribuții și salariați care trec de la plătitori de taxe la beneficiari de ajutoare sociale. O industrie care aduce anual în jur de 1,3 miliarde de euro la buget nu poate fi tratată ca o notă de subsol a unei ordonanțe. Impactul OUG 7/2026 trebuie evaluat serios în rectificare', spune Adrian Negrescu.
În opinia reprezentanților Frames, rectificarea bugetară ar trebui să pornească de la compararea veniturilor programate cu cele efectiv realizate și de la identificarea cauzelor diferențelor. Printre priorități se numără recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii fiscale, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.
'România gestionează simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strict și o datorie tot mai scumpă. În aceste condiții, nu putem transfera automat toate riscurile asupra contribuabililor și a mediului de afaceri. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb', concluzionează managerul Frames.
În opinia sa, aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care 'trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie'. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă
MADR: Carnea proaspătă de porc va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la sacrificare (proiect)
Carnea proaspătă de porc refrigerată va avea un termen de valabilitate de maximum opt zile de la data sacrificării, iar unitățile de tranșare și ambalare nu vor putea să prelungească sau să modifice termenul stabilit inițial, potrivit unui proiect de ordin comun al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Autorității Naționa
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marț
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M





