Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare; regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate
Globalizarea nu dispare, ci regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai este singurul reper al deciziilor economice, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.
'Fenomenul la care asistăm astăzi nu indică în mod necesar abandonarea globalizării, ci mai degrabă un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a susținut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate. În logica dominantă a ultimelor decenii, eficiența economică s-a impus ca și criteriu principal al localizării producției. Răspunzând la întrebarea 'unde poate fi realizată o anumită etapă a producției mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?', fără să dispară complet, distanțele geografice și granițele naționale și-au diminuat importanța economică', arată Badea, în articolul 'Globalizarea renegociată, între hegemonie, protecționism și reziliență'.
El subliniază că globalizarea a generat câștiguri importante, dar acestea nu au fost distribuite uniform.
'Așadar, reala problemă nu este că globalizarea nu a generat bunăstare, ci că distribuția beneficiilor a fost inegală, iar costurile au fost resimțite disproporționat. Distincția devine deci esențială - o creștere a bunăstării globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. Și tocmai aceste pierderi concentrate au dobândit, în timp, o forță politică mult mai mare decât câștigurile difuze ale consumatorilor și ale economiei în ansamblu', susține oficialul BNR.
Potrivit analizei, interdependența economică este percepută în prezent atât ca avantaj, cât și ca vulnerabilitate.
'Interdependența economiilor a fost percepută multă vreme ca un câștig real al globalizării, dar iată că astăzi, este percepută deopotrivă ca vulnerabilitate. Schimbarea de percepție devine catalizatorul unei reașezări a valorilor economice asociate securității, rezilienței și autonomiei strategice. Eficacitatea economică prin prisma costului minim nu mai este singurul reper al deciziilor economice, ci este completată acum de criterii privind siguranța aprovizionării, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetică sau apropierea geopolitică a partenerilor', menționează Leonardo Badea.
În acest context, fragmentarea economică nu înseamnă neapărat sfârșitul globalizării, ci ar fi 'mai potrivit să vorbim despre sfârșitul unei forme de globalizare'.
Totodată, Badea atrage atenția și asupra costurilor protecționismului și ale războaielor comerciale.
'Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investiții și pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive. Dar și tarifele implică un cost - pot majora prețurile și pot afecta industriile care utilizează bunuri importate. Nu în ultimul rând, pot genera represalii, conducând și la diminuarea schimburilor comerciale și a investițiilor', susține prim-viceguvernatorul BNR.
În concluzie, analiza pledează pentru o nouă arhitectură a globalizării, care să combine eficiența economică și reziliența.
'Obiectivul rezonabil nu este întoarcerea la o economie fără interdependențe, lucru de altfel aproape imposibil în era digitală, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat și mai sustenabil. În fond, disputa actuală nu vizează atât înlocuirea modelului globalizării cu unul al deglobalizării, cât transformarea principiilor care îi structurează funcționarea - de la abordarea construită aproape exclusiv pe eficiență la abordarea care integrează, alături de eficiență, reziliența, securitatea și diminuarea disparităților', a mai scris Leonardo Badea. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)
Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate
Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)
Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom
București ocupă penultimul loc într-un clasament european privind calitatea aerului (studiu)
Capitala României ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities. 'Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă
AFM a aprobat ecotichete de peste 22,7 milioane de lei în Programul 'Rabla 2026' pentru persoane fizice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, marți, în cadrul ședinței Comitetului de Avizare, 1.865 de ecotichete, în valoare de aproape 22,73 milioane de lei, pentru persoanele fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026. 'Continuăm să susținem, prin Programul Rabla Auto 2026, înnoirea parcului auto
Trei din patru români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii (studiu)
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare, în condițiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România. Potrivit cercetă






