Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) propune Guvernului un pachet de zece măsuri pentru perioada 2026-2029, dintre care consideră că cinci ar fi urgente pentru următoarele 90 de zile: reducerea TVA la 9%, relansarea voucherelor de vacanță, garanții de stat pentru credite, eșalonarea datoriilor fiscale și reducerea taxării muncii.

'Sunt măsuri care ajută statul român să colecteze cât mai mulți bani din industria ospitalității pentru că ne dorim să plătim cât de mult către PIB-ul României, dar numai dacă luăm aceste măsuri', a declarat, marți, Călin Cozma, președinte executiv al FPIOR, într-o conferință de presă.

Conform organizației patronale, 'industria ospitalității intră într-o perioadă în care problema nu mai este doar costul ridicat al taxelor, ci riscul ca firmele să dispară, iar odată cu ele să dispară și locurile de muncă, investițiile și veniturile fiscale generate de sector'.

Drept urmare, FPIOR propune Guvernului un 'Pachet pentru redresarea industriei HoReCa 2026-2029', cu zece măsuri menite să reducă insolvențele, să stimuleze consumul intern, să susțină investițiile și să păstreze competitivitatea turismului și ospitalității românești.

FPIOR atrage atenția că efectele crizei pot fi măsurate nu doar prin numărul firmelor care își reduc activitatea sau se închid, ci și prin locurile de muncă pierdute.

De altfel, industria HoReCa are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024. Conform unui studiu lansat recent de organizație, la un venit salarial mediu estimat la 500 de euro și taxe și contribuții de aproximativ 300 de euro pentru fiecare angajat, reducerea efectivului de personal înseamnă circa 7,5 milioane de euro pe lună care nu mai sunt colectate la buget. Calculată anual, pierderea ajunge la aproximativ 90 de milioane de euro, doar din taxele și contribuțiile aferente acestor locuri de muncă dispărute.

Prima măsură și una dintre prioritățile patronatelor este revenirea cotei de TVA pentru HoReCa la 9%, de la nivelul actual de 11%. Federația cere ca această cotă să fie garantată prin lege pentru cel puțin trei ani, astfel încât antreprenorii să poată lua decizii de investiții și să-și construiască bugetele într-un cadru predictibil.

Facilitatea ar urma să fie condiționată de fiscalizarea integrală a vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă și lipsa datoriilor fiscale restante sau respectarea unui grafic de eșalonare. Patronatele susțin că impactul negativ inițial asupra veniturilor bugetare poate fi compensat prin reducerea economiei nefiscalizate, menținerea firmelor active și stimularea consumului.

O altă propunere vizează reducerea costului forței de muncă pentru angajații din domeniu. FPIOR solicită diminuarea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56. Măsura ar urma să fie disponibilă doar companiilor care nu își reduc numărul de salariați, declară integral veniturile și nu au obligații fiscale restante. În viziunea patronatelor o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra angajatorilor și ar încuraja declararea integrală a veniturilor salariale.

FPIOR cere și relansarea voucherelor de vacanță, pe care le consideră un instrument de politică economică, nu doar un beneficiu salarial. Propunerea este ca valoarea anuală să fie de minimum 1.600-2.000 de lei, cu utilizare exclusivă în România. Patronatele propun și o bonificație de 20% pentru voucherele folosite în extrasezon, în perioada octombrie-mai. Obiectivul este mutarea unei părți din consumul turistic din lunile de vârf către perioadele în care hotelurile și restaurantele funcționează sub capacitate.

De asemenea, patronatele propun lansarea unui program de tip 'IMM Invest Ospitalitate', destinat companiilor din industrie. Acesta ar trebui să permită accesul la finanțări pentru capital de lucru, investiții, refinanțări, modernizare și digitalizare. FPIOR propune garanții de stat de 80-90%, dobândă subvenționată în primele 12 luni și perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru și până la 7-10 ani pentru investiții.
'Statul nu trebuie să plătească integral creditul. Intervenția principală poate fi garanția', susține FPIOR.

O altă măsură propusă este o schemă specială de eșalonare a obligațiilor fiscale, pe o perioadă de maximum 36 de luni. Firmele eligibile ar beneficia de o procedură simplificată și penalități reduse, cu o condiție: să își achite la zi obligațiile fiscale curente. În schimb, pe durata respectării graficului, acestea ar fi protejate de executarea silită. Patronii susțin că statul are mai multe șanse să recupereze integral o datorie de la o companie care continuă să funcționeze decât de la una împinsă în insolvență.

FPIOR mai cere extinderea facilităților pentru profitul reinvestit în modernizarea afacerilor. Renovarea unităților de cazare și alimentație publică, echipamentele, sistemele HVAC, eficiența energetică, panourile fotovoltaice, digitalizarea, automatizarea și extinderea capacităților ar urma să beneficieze de amortizare accelerată și/sau credit fiscal pentru investiții. Astfel, antreprenorul ar putea alege între plata integrală a impozitului și direcționarea unei părți din resurse către investiții care cresc competitivitatea companiei.

Federația propune și un program național de eficiență energetică pentru HoReCa. Granturile ar putea acoperi maximum 30-40% din valoarea investiției, diferența urmând să fie finanțată prin credite garantate. Printre investițiile eligibile s-ar număra panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, recuperatoare de căldură, echipamente frigorifice eficiente, centrale moderne, izolații și sisteme inteligente de reducere a consumului. Patronatele arată că este mai eficient ca statul să finanțeze o dată reducerea consumului, decât să suporte permanent costurile unor facturi ridicate.

Lipsa personalului calificat ar trebui abordată printr-un program separat, consideră patronatele. Programul 'Angajat calificat în Ospitalitate' ar presupune ca statul să suporte 50% din costul formării profesionale a unui angajat nou calificat, în limita unui plafon stabilit. Printre ocupațiile prioritare se numără bucătarii, ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, recepționerii, cameristele și managerii de restaurant sau hotel.

FPIOR propune și o reformă administrativă prin introducerea 'Autorizației unice HoReCa'. Operatorul ar urma să depună documentele într-un singur portal, iar instituțiile statului să facă schimb de informații între ele. Principiul este 'once-only': statul să nu mai ceară antreprenorului un document pe care o altă instituție publică îl deține deja. Măsura ar urma să acopere autorizații, certificate, avize și controale.

A zecea propunere vizează predictibilitatea fiscală. FPIOR cere instituirea unui 'Pact Fiscal HoReCa 2026-2029', prin care orice modificare majoră privind TVA, taxarea muncii, impozitul pe profit, taxele specifice sectorului sau regimul voucherelor de vacanță să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare. Pentru schimbările structurale, patronatele propun un termen de minimum 12 luni.

Dintre cele zece propuneri, FPIOR cere Guvernului să acționeze cu prioritate asupra a cinci: revenirea TVA pentru HoReCa la 9%, cu predictibilitate pentru minimum trei ani; relansarea voucherelor de vacanță și stimularea consumului în extrasezon; lansarea programului 'IMM Invest Ospitalitate'; eșalonarea pe 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile; reducerea taxării muncii pentru salariile mici din sector.

Obiectivul propus de FPIOR pentru perioada 2026-2029 este ca România să aibă mai multe firme care rezistă, mai mulți angajați declarați, mai multe investiții și, în final, o bază fiscală mai mare și venituri mai consistente la buget.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este organizația patronală reprezentativă pentru sectorul HoReCa, cu rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Federația reunește în prezent peste 1.000 de companii și reprezintă 27 de județe ale țării, plus municipiul București, 33 de patronate și asociații și peste 30.000 de angajați. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)