FPIOR propune reducerea TVA la 9% în HoReCa, relansarea voucherelor de vacanță și garanții de stat pentru credite
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) propune Guvernului un pachet de zece măsuri pentru perioada 2026-2029, dintre care consideră că cinci ar fi urgente pentru următoarele 90 de zile: reducerea TVA la 9%, relansarea voucherelor de vacanță, garanții de stat pentru credite, eșalonarea datoriilor fiscale și reducerea taxării muncii.
'Sunt măsuri care ajută statul român să colecteze cât mai mulți bani din industria ospitalității pentru că ne dorim să plătim cât de mult către PIB-ul României, dar numai dacă luăm aceste măsuri', a declarat, marți, Călin Cozma, președinte executiv al FPIOR, într-o conferință de presă.
Conform organizației patronale, 'industria ospitalității intră într-o perioadă în care problema nu mai este doar costul ridicat al taxelor, ci riscul ca firmele să dispară, iar odată cu ele să dispară și locurile de muncă, investițiile și veniturile fiscale generate de sector'.
Drept urmare, FPIOR propune Guvernului un 'Pachet pentru redresarea industriei HoReCa 2026-2029', cu zece măsuri menite să reducă insolvențele, să stimuleze consumul intern, să susțină investițiile și să păstreze competitivitatea turismului și ospitalității românești.
FPIOR atrage atenția că efectele crizei pot fi măsurate nu doar prin numărul firmelor care își reduc activitatea sau se închid, ci și prin locurile de muncă pierdute.
De altfel, industria HoReCa are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024. Conform unui studiu lansat recent de organizație, la un venit salarial mediu estimat la 500 de euro și taxe și contribuții de aproximativ 300 de euro pentru fiecare angajat, reducerea efectivului de personal înseamnă circa 7,5 milioane de euro pe lună care nu mai sunt colectate la buget. Calculată anual, pierderea ajunge la aproximativ 90 de milioane de euro, doar din taxele și contribuțiile aferente acestor locuri de muncă dispărute.
Prima măsură și una dintre prioritățile patronatelor este revenirea cotei de TVA pentru HoReCa la 9%, de la nivelul actual de 11%. Federația cere ca această cotă să fie garantată prin lege pentru cel puțin trei ani, astfel încât antreprenorii să poată lua decizii de investiții și să-și construiască bugetele într-un cadru predictibil.
Facilitatea ar urma să fie condiționată de fiscalizarea integrală a vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă și lipsa datoriilor fiscale restante sau respectarea unui grafic de eșalonare. Patronatele susțin că impactul negativ inițial asupra veniturilor bugetare poate fi compensat prin reducerea economiei nefiscalizate, menținerea firmelor active și stimularea consumului.
O altă propunere vizează reducerea costului forței de muncă pentru angajații din domeniu. FPIOR solicită diminuarea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56. Măsura ar urma să fie disponibilă doar companiilor care nu își reduc numărul de salariați, declară integral veniturile și nu au obligații fiscale restante. În viziunea patronatelor o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra angajatorilor și ar încuraja declararea integrală a veniturilor salariale.
FPIOR cere și relansarea voucherelor de vacanță, pe care le consideră un instrument de politică economică, nu doar un beneficiu salarial. Propunerea este ca valoarea anuală să fie de minimum 1.600-2.000 de lei, cu utilizare exclusivă în România. Patronatele propun și o bonificație de 20% pentru voucherele folosite în extrasezon, în perioada octombrie-mai. Obiectivul este mutarea unei părți din consumul turistic din lunile de vârf către perioadele în care hotelurile și restaurantele funcționează sub capacitate.
De asemenea, patronatele propun lansarea unui program de tip 'IMM Invest Ospitalitate', destinat companiilor din industrie. Acesta ar trebui să permită accesul la finanțări pentru capital de lucru, investiții, refinanțări, modernizare și digitalizare. FPIOR propune garanții de stat de 80-90%, dobândă subvenționată în primele 12 luni și perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru și până la 7-10 ani pentru investiții.
'Statul nu trebuie să plătească integral creditul. Intervenția principală poate fi garanția', susține FPIOR.
O altă măsură propusă este o schemă specială de eșalonare a obligațiilor fiscale, pe o perioadă de maximum 36 de luni. Firmele eligibile ar beneficia de o procedură simplificată și penalități reduse, cu o condiție: să își achite la zi obligațiile fiscale curente. În schimb, pe durata respectării graficului, acestea ar fi protejate de executarea silită. Patronii susțin că statul are mai multe șanse să recupereze integral o datorie de la o companie care continuă să funcționeze decât de la una împinsă în insolvență.
FPIOR mai cere extinderea facilităților pentru profitul reinvestit în modernizarea afacerilor. Renovarea unităților de cazare și alimentație publică, echipamentele, sistemele HVAC, eficiența energetică, panourile fotovoltaice, digitalizarea, automatizarea și extinderea capacităților ar urma să beneficieze de amortizare accelerată și/sau credit fiscal pentru investiții. Astfel, antreprenorul ar putea alege între plata integrală a impozitului și direcționarea unei părți din resurse către investiții care cresc competitivitatea companiei.
Federația propune și un program național de eficiență energetică pentru HoReCa. Granturile ar putea acoperi maximum 30-40% din valoarea investiției, diferența urmând să fie finanțată prin credite garantate. Printre investițiile eligibile s-ar număra panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, recuperatoare de căldură, echipamente frigorifice eficiente, centrale moderne, izolații și sisteme inteligente de reducere a consumului. Patronatele arată că este mai eficient ca statul să finanțeze o dată reducerea consumului, decât să suporte permanent costurile unor facturi ridicate.
Lipsa personalului calificat ar trebui abordată printr-un program separat, consideră patronatele. Programul 'Angajat calificat în Ospitalitate' ar presupune ca statul să suporte 50% din costul formării profesionale a unui angajat nou calificat, în limita unui plafon stabilit. Printre ocupațiile prioritare se numără bucătarii, ajutorii de bucătar, ospătarii, barmanii, recepționerii, cameristele și managerii de restaurant sau hotel.
FPIOR propune și o reformă administrativă prin introducerea 'Autorizației unice HoReCa'. Operatorul ar urma să depună documentele într-un singur portal, iar instituțiile statului să facă schimb de informații între ele. Principiul este 'once-only': statul să nu mai ceară antreprenorului un document pe care o altă instituție publică îl deține deja. Măsura ar urma să acopere autorizații, certificate, avize și controale.
A zecea propunere vizează predictibilitatea fiscală. FPIOR cere instituirea unui 'Pact Fiscal HoReCa 2026-2029', prin care orice modificare majoră privind TVA, taxarea muncii, impozitul pe profit, taxele specifice sectorului sau regimul voucherelor de vacanță să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare. Pentru schimbările structurale, patronatele propun un termen de minimum 12 luni.
Dintre cele zece propuneri, FPIOR cere Guvernului să acționeze cu prioritate asupra a cinci: revenirea TVA pentru HoReCa la 9%, cu predictibilitate pentru minimum trei ani; relansarea voucherelor de vacanță și stimularea consumului în extrasezon; lansarea programului 'IMM Invest Ospitalitate'; eșalonarea pe 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile; reducerea taxării muncii pentru salariile mici din sector.
Obiectivul propus de FPIOR pentru perioada 2026-2029 este ca România să aibă mai multe firme care rezistă, mai mulți angajați declarați, mai multe investiții și, în final, o bază fiscală mai mare și venituri mai consistente la buget.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este organizația patronală reprezentativă pentru sectorul HoReCa, cu rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Federația reunește în prezent peste 1.000 de companii și reprezintă 27 de județe ale țării, plus municipiul București, 33 de patronate și asociații și peste 30.000 de angajați. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care dores
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Genera
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehicule
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vo
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu
Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
Companiile au atras finanțări noi în valoare de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut, iar creditele pentru investiții reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de credite, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
Folcuț (ARB): Rata de neperformanță la creditele companiilor a urcat la 5,6%
Rata de neperformanță la creditele companiilor a ajuns la 5,6%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, nivelul fiind mai ridicat în cazul IMM-urilor decât al corporațiilor, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'Dintre toat
FIDES: 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024
Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În același timp, aproximativ 94% din populația României locuia într
Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie
Un program de tip IMM Invest ar trebui reanalizat, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow, iar rata de default a programului este de sub 2%, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un p
România, printre țările UE cu creșteri semnificative ale prețurilor carburanților, în luna august 2026
Prețul mediu al combustibililor pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 23,8%, în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025, după un avans de 16,9% în luna iulie și unul de 13,7% în luna iunie, arată datele publicate marți de Eurostat. Potrivit oficiului european de statistică, în 26 di
Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie
România are cu 20% mai multe firme care ies din economie comparativ cu cele care se înființează, în condițiile în care, până la jumătatea anului, în jur de 96.000 de firme noi s-au înregistrat, iar 110.000 - 111.000 de firme s-au închis, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, în cadrul un
Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare
Un număr de 750 de contracte au fost semnate până în prezent prin programul Femeia Antreprenor, iar alte 250 sunt în curs de semnare, finanțarea nerambursabilă acordată fiind de 200.000 de lei pentru fiecare societate, a declarat, marți, Camelia Taină, director general în Ministerul Economiei, în cadrul unui eveniment de specialitate.