Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investițiile în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice, iar în context seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat, susține analistul Bogdan Maioreanu, într-un comentariu de specialitate, publicat marți.

'Starea actuală de alertă energetică din România, declanșată de debite scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar are potențialul de a se repeta în anii următori. Guvernul a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-și reducă consumul în orele de vârf. Armata pune în aplicare măsuri de urgență, inclusiv dinamitarea unei stânci și scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menține în funcțiune cel puțin unul dintre acestea. Criza actuală evidențiază necesitatea investițiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald și mai ales într-o țară în care aproape jumătate din producția de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă (...) Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investițiile în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice. Autoritatea de reglementare română, ANRE estimează că țara are nevoie de investiții de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producție, rețele, stocare și interconexiuni transfrontaliere. Proiectele-cheie, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noi unități nucleare, centrale pe gaz și până la proiectele hidroenergetice amânate, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative și procedurale', susține consultantul eToro.

Potrivit specialistului, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Astfel, raportul 'Starea climei în Europa 2025' al programului Copernicus a constatat că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie, iar anumite zone din Europa Centrală au trecut prin unul dintre cei mai secetoși zece ani din istoria înregistrărilor, umiditatea solului atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani.

'Europa se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală, ceea ce înseamnă că producția de energie dependentă de cursurile de apă, precum răcirea centralelor nucleare și energia hidroelectrică, se confruntă cu perturbări recurente, nu izolate. Acest aspect este important, întrucât în ultimele 12 luni, până în mai 2026 energia hidroelectrică a fost principala sursă de energie regenerabilă din România, contribuind cu aproximativ un sfert la producția totală de energie electrică. Energia nucleară urmează, asigurând aproape 19%, în timp ce energia eoliană și cea solară contribuie cu aproximativ 12%, respectiv 9%. Combustibilii fosili reprezintă încă aproape o treime din mixul energetic al țării, evidențiind o dependență semnificativă de gaz și cărbune. Dependența de gaz se situează la aproximativ 17%, iar cea de cărbune la aproape 11%. Țara utilizează, de asemenea, unele importuri de energie electrică, care au reprezentat în medie 4,1%', se menționează în analiza de specialitate.

În cazul României, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, până la sfârșitul lunii iulie 2026, cu aproape trei ori sub media sezonieră, ceea ce a forțat Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă.

'Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel național pentru luna august, avertizând că țara ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică și a solicitat Ucrainei sprijin energetic de urgență. Centrala nucleară Paks din Ungaria operează la capacitate redusă și se confruntă cu un risc similar de oprire, ceea ce confirmă faptul că este vorba de o problemă regională, nu de una izolată. Centralele hidroelectrice gigant de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării', amintește Maioreanu.

Conform documentului de politică al Forumului ASPEN-GMF București 2025, modificările legislative frecvente și intervențiile imprevizibile au afectat încrederea investitorilor. În context, el amintește că principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani.

'De exemplu, principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani. O reglementare stabilă și previzibilă este esențială pentru a atrage capital la scară largă. Europa se confruntă cu un blocaj tot mai mare în tranziția sa energetică către surse verzi, cel puțin 120 GW din capacitatea planificată de energie regenerabilă fiind în pericol din cauza infrastructurii insuficiente a rețelei, potrivit unui raport al think-tank-ului Ember. România se numără printre țările care anticipează cel mai mare volum de energie eoliană și solară, dar care dispun de cele mai puțin pregătite rețele, alături de Austria, Bulgaria și Polonia', subliniază sursa citată.

De asemenea, la nivel continental, aproximativ jumătate dintre țările care raportează date privind rețeaua nu dispun de capacitatea necesară pentru conectarea noilor surse de producție a energiei electrice, iar acest lucru evidențiază o slăbiciune structurală și, implicit, nevoia urgentă de investiții pentru creșterea capacității rețelei.

'Situația actuală, generată de secetă, a obligat Guvernul României să solicite reduceri voluntare ale consumului de energie electrică atât din partea companiilor, cât și a populației. De asemenea, ar putea forța politicienii să acționeze mai rapid în forurile legislative pentru a simplifica legislația care poate asigura stabilitatea energetică a României. Pentru investitori, concluzia principală ar putea fi că stresul hidrologic determinat de schimbările climatice reprezintă un risc recurent, nu un eveniment izolat. Acest lucru poate accelera direcționarea capitalului către tipul de investiții care pot spori stabilitatea și proteja sistemul energetic împotriva șocurilor hidrologice care, dacă tendința actuală de încălzire se menține, probabil se vor mai repeta', consideră Bogdan Maioreanu.

eToro este o platformă de tranzacționare și investiții fondată în anul 2007. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)