Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de reducerea deficitului bugetar, perspectivele de scădere a inflației, așteptările privind revigorarea creșterii economice, nivelul rezervelor internaționale și soliditatea sectorului bancar, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.

'Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală: reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior; estimările privind coborârea consistentă a ratei inflației, cu circa 2 puncte procentuale lunar, atât în iulie cât și în august, ca urmare a unor efecte de bază; perspectivele clare de revigorare a creșterii economice în 2027, date fiind prognozele de creștere economică de peste 2% conform estimărilor macroeconomice ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene; nivelul rezervelor internaționale de aproape 75 miliarde de euro, care asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadență reziduală; nu în ultimul rând, soliditatea sectorului bancar, care își menține principalii indicatori prudențiali peste media europeană', arată Cosmin Marinescu, în articolul 'Dezechilibre externe și competitivitatea exporturilor: provocări structurale', postat pe blogul OpiniiBNR.ro.

Potrivit acestuia, persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor.

'Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obține doar prin câștiguri de preț și productivitate, ci și prin lărgirea bazei firmelor exportatoare și diversificarea geografică a piețelor. În noua configurație a comerțului global, instrumentele de diplomație comercială devin esențiale pentru facilitarea exporturilor și accesul la noi piețe. Volumul 'Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală', publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR, include un capitol dedicat dezechilibrelor externe. Amploarea și persistența deficitelor comerciale și de cont curent generează riscuri și presiuni asupra stabilității macroeconomice și asupra finanțării externe. Într-o economie cu un conținut ridicat de importuri, așa cum este economia României, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid deficitele externe, după cum arată și studiul recent al Comisiei Europene, intitulat Romania's Growth Drivers and Macroeconomic Policy. Astfel, în anul 2024, pe fondul politicii bugetare puternic expansioniste, deficitele gemene - adică deficitul bugetar și deficitul de cont curent, au înregistrat creșteri severe, de unde și riscurile majore la adresa sustenabilității financiare', afirmă Cosmin Marinescu.

În opinia sa, procesul de consolidare a finanțelor publice, inițiat în anul 2025, a contribuit la ajustarea importantă a deficitului bugetar, așa cum arată datele execuției bugetare pentru primul semestru al anului curent. Cu toate acestea, în planul dezechilibrelor externe, ajustarea bugetară nu a fost însoțită, cel puțin deocamdată, de o corecție pe măsură a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026.

'Din această perspectivă, concluziile celui mai recent Raport al FMI privind sectorul extern (External Sector Report) sunt relevante și pentru România: dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale. De aceea sunt necesare politici economice care susțin producția națională și competitivitatea exporturilor. Este esențială diversificarea geografică a exporturilor mai ales în condițiile actuale de reconfigurare strategică a comerțului global, care ar putea crește dependența de importuri, în special de importurile energetice', arată sursa citată.

Potrivit viceguvernatorului BNR, un exemplu relevant privind competitivitatea exporturilor este sectorul agroalimentar, România fiind printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană. În perioada iulie 2025 - mai 2026, volumele au depășit 10,3 milioane de tone, cu doar 2 milioane de tone sub nivelul Franței și dublu față de Germania sau Polonia. În grupa cerealelor, România a înregistrat un surplus mediu de 0,8% din PIB în ultimii cinci ani, susține Cosmin Marinescu.

El menționează că această performanță ascunde însă vulnerabilități structurale importante. 'Exportăm preponderent materii prime agricole, dar importăm produse alimentare procesate, a căror valoare adăugată este mult mai ridicată. În cazul alimentelor procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB, de peste două ori mai mare decât surplusul obținut la cereale în medie, în perioada 2021-2025', susține acesta. Potrivit lui Cosmin Marinescu, nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare.

'Comparația cu Polonia este una ilustrativă. Prin integrarea unei părți mai mari a lanțului agroalimentar în economia locală, Polonia a reușit să obțină excedente comerciale importante pe segmentul alimentar. Această diferență arată că avantajele competitive nu depind doar de abilitatea de a vinde pe piețele externe, ci și de capacitatea de a capta în economie o parte cât mai mare din cadrul lanțurilor valorice de producție. În asemenea contexte, marcate de persistența dezechilibrelor externe, structura fluxurilor de capital devine la fel de relevantă precum dimensiunea lor. Dacă în urmă cu două decenii fluxurile de tipul investițiilor străine directe erau preponderente, în ultimii ani au câștigat teren investițiile de portofoliu și împrumuturile externe, la care se adaugă riscuri și costuri', a scris Cosmin Marinescu.

El precizează că această evoluție este relevantă deoarece finanțarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, dar crește expunerea la costuri mai ridicate de finanțare și la schimbări ale apetitului pentru risc pe piețele financiare. Cu toate acestea, pentru România, lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind susținută de rezervele internaționale și de un serviciu al datoriei redus în raport cu exporturile. Însă această marjă de siguranță nu înlocuiește nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macro cu care ne confruntăm în ultimii ani.

'Astfel, dezechilibrele externe evidențiază limitele modelului de creștere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă, excedentul de cerere fiind acoperit prin importuri. Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecința este cât se poate de directă: importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente. Fluxurile externe bazate preponderent pe instrumente de capital pot atenua riscurile asociate dezechilibrelor externe, dar nu pot înlătura cauzele structurale ale acestora. Reducerea durabilă a vulnerabilităților externe necesită politici axate pe susținerea producției naționale, precum și o mai bună integrare în lanțurile de valoare globale și europene, astfel încât exporturile românești să devină cât mai competitive și reziliente. Creșterea exporturilor depinde însă și de accesul firmelor la piețele externe atractive și de diversificarea geografică a destinațiilor de export. În acest sens, diplomația comercială pe calea politicii externe este un vector important de competitivitate', a mai afirmat Cosmin Marinescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)