OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 1,8 miliarde lei, în scădere cu 14% comparativ cu perioada similară din 2025, acesta fiind afectat de rezultatul financiar, care reflectă, în principal, venituri nete mai reduse din dobânzi și de taxa de solidaritate în Explorare și Producție în trimestrul al doilea, informează compania printr-un comunicat.

''Prima jumătate a anului a fost marcată de o volatilitate semnificativă a prețurilor mărfurilor, acestea atingând niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor legate de întreruperile în aprovizionare. În acest context, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale s-a ridicat la 3 miliarde lei, în timp ce profitul net a scăzut la 1,8 miliarde lei, reflectând impactul unui rezultat financiar negativ și al impozitului de solidaritate. În același timp, contribuția noastră la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei. Am investit 3,7 miliarde de lei in primele șase luni, atât pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF/HVO și proiectele de energie din surse regenerabile, cât si pentru investiții semnificative in activitatea noastră tradiționala de explorare și producție. (...) Asigurarea unei aprovizionări fiabile cu energie rămâne o prioritate în contextul perturbărilor actuale de pe piață. Pentru 2026, planificăm investiții de 9 miliarde de lei pentru a susține si a contribui la creșterea capacității de producție de energie a României'', a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, citată în comunicat.

Rezultatul din exploatare CCA, al companiei, excluzând elementele speciale, a fost în perioada menționată de 3 miliarde lei, în creștere cu 21%, într-un mediu de piață cu prețuri ridicate ale mărfurilor. Rezultatul a fost susținut de contribuțiile mai mari din Gaze și Energie și Rafinare și Marketing.

Investițiile au totalizat în primele șase luni ale acestui an 3,7 miliarde lei, fiind cu 13% mai mari, iar contribuția la Bugetul de Stat a crescut cu 29%, la 10,2 miliarde lei.

Pe segmentul de Explorare și Producție, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale, a fost de 1,548 miliarde lei, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, efectul pozitiv al prețurilor mai mari la țiței și gaze naturale și al volumelor mai mari de vânzări de gaze naturale, fiind contrabalansat în mare parte de impozitarea mai ridicată în E&P și de volumele mai mici de vânzări de țiței.

Producția a fost relativ stabilă, la 103 barili echivalent petrol/zi, datorită contribuției reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi și a impactului mai mic din activitățile de mentenanță, care au compensat parțial declinul natural. Costul unitar de producție a fost de 18,4 dolari/bep, în creștere cu 4%, în principal ca urmare a efectului nefavorabil al cursului de schimb valutar și a volumelor mai mici disponibile pentru vânzare.

Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a fost pe partea de Rafinare și Marketing, de 1,253 miliarde lei, cu 33% mai mare față de aceeași perioadă din 2025, susținut de volume mai mari de vânzări și de gradul mai mare de utilizare a rafinăriei, parțial compensate de impactul negativ al intervenției temporare de reglementare. Marja realizată de rafinare a fost ușor sub nivelul din 2025 reflectând impactul măsurilor de reglementare din T2, în ciuda unui indicator marjă de rafinare de 18,4 dolari/bep.

''Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 97%, susținând disponibilitatea produselor și siguranța aprovizionării. Volumele de vânzări cu amănuntul la nivelul grupului au crescut cu 5%, în contextul distorsiunilor de piață generate de intervențiile de reglementare'', se menționează în comunicat.

Pe segmentul de Gaze și Energie, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale, a fost de 318 milioane lei, cu o contribuție pozitivă din partea activității de energie electrică în urma dereglementării pieței, în timp ce activitatea de gaze naturale a înregistrat rezultate solide, susținute de volume mai mari de vânzări.

Volumele totale de vânzări de gaze naturale au fost de 26,1 TWh, în creștere cu 15% față de primele șase luni din 2025, reflectând volume de vânzări mai mari către piața angro, clienții finali și consumul mai mare al centralei electrice Brazi. Producția centralei electrice Brazi a crescut la 2,1 TWh (plus 14%), reprezentând 8% din mixul de generare al României, în pofida unei opriri planificate de mai lungă durată.

În ceea ce privește proiectul Neptun Deep, acesta a avansat către prima producție de gaze în 2027, cu instalarea platformei de producție în ape de mică adâncime, finalizarea a șase sonde și a conductei către țărm.

Totodată, operațiunile de foraj în perimetrul Han Asparuh din Bulgaria au fost finalizate. Deși nu au fost identificate volume semnificative de gaze naturale, sondele contribuie la o mai bună înțelegere a geologiei zonei, subliniază compania. OMV Petrom s-a extins în Marea Neagră prin alăturarea în perimetrul, de explorare Han Tervel; tranzacția s-a încheiat în iulie 2026.

De asemenea, potrivit sursei citate, toate modulele pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW au fost livrate la Petrobrazi. Plasarea unei părți din producția viitoare a unității de SAF/HVO a fost asigurată.

În ceea ce privește partea de regenerabile în România, trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW au intrat în faza de execuție, în cadrul parteneriatului dintre OMV Petrom și Renovatio Group. OMV Petrom a demarat și un proiect fotovoltaic de aproximativ 7 MW la rafinăria Petrobrazi. Proiectul eolian de la Gura Văii (CEE Onești), parte a portofoliului de circa 1.000 MW al Electrocentrale Borzești, deținut de OMV Petrom (50%) și Renovatio (50%), a contractat o finanțare de 47 de milioane de euro pentru implementare. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)