România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmația că, în două săptămâni, țara va rămâne inevitabil fără motorină, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată marți.

Potrivit expertului în energie, în 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea țițeiului kazah, ci panica populației.

''În ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru. Datele disponibile nu susțin existența unei penurii fizice naționale în perioada următoare și nici a unei evoluții atât de rapide a prețului. Există riscuri reale: blocajele geopolitice, întreruperea țițeiului kazah pe termen mai lung, dificultățile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor prin Hormuz și Bab al-Mandab și diminuarea rezervelor strategice internaționale. Dar acestea nu trebuie confundate cu dispariția motorinei din România în zilele următoare. (...) România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmația că în două săptămâni țara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea țițeiului kazah, ci panica populației'', este de părere șeful AEI.

În opinia specialistului, în acest moment, principalul risc imediat nu este lipsa fizică a combustibilului, ci panica.

''Dacă românii iau cu asalt benzinăriile pentru a-și umple simultan rezervoarele și recipientele, consumul obișnuit al mai multor zile se poate concentra în 24-48 de ore. Într-un asemenea caz, unele stații pot rămâne temporar fără motorină, nu pentru că România nu mai are combustibil, ci pentru că logistica de distribuție nu poate alimenta instantaneu toate benzinăriile'', se menționează în analiza transmisă AGERPRES.

Datele centralizate de către AEI arată că, la un consum de carburant de 1,69 milioane de tone, în patru luni, în medie, România ar avea nevoie de aproximativ 422.500 tone/lună, aproximativ 14.100 tone/zi, respectiv între 16,8 și 17 milioane litri/zi.

''Fluxurile de aprovizionare care au intrat în balanță au fost, în aceeași perioadă, de aproximativ 20.500 tone/zi. Așadar, în condiții normale, România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern, diferența fiind reprezentată în principal de exporturi și tranzit. Acest lucru nu înseamnă că fiecare tonă poate fi imediat reținută în România, dar arată că există spațiu de adaptare a fluxurilor înainte de a se ajunge la o penurie națională'', explică Dumitru Chisăliță.

Acesta a adăugat că oprirea totală și de lungă durată a țițeiului kazah ar reprezenta un șoc important pentru rafinăriile românești, însă nu și oprirea instantanee a întregii rafinării, pentru că România produce și țiței intern.

Conform studiului realizat de AEI - ''Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă'' - stocurile strategice asigură singure cinci luni de consum și în aceste condiții rafinarea internă continuă parțial, importurile alternative de motorină continuă, exporturile și tranzitul nu sunt reduse, stocurile de urgență acoperă numai deficitul rămas.

''Panica singură nu justifică economic o creștere durabilă, la nivel național, de la aproximativ 9,9 la 11 lei/litru. Poate produce însă epuizări temporare ale sortimentelor ieftine, orientarea clienților către motorina premium, deja mai scumpă, diferențe locale foarte mari între stații, prețuri excepționale la unele stații independente sau în franciză, majorarea temporară a costurilor logistice, accelerarea ajustării prețurilor dacă distribuitorii anticipează costuri mai mari de reaprovizionare. Într-un episod de panică, prețuri punctuale de 10,70-11,20 lei/litru sunt posibile la anumite stații, în special pentru motorina premium. Dar aceasta nu ar demonstra că prețul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei/litru'', consideră Chisăliță.

Expertul în energie este de părere că, în acest context, autoritățile nu trebuie să răspundă numai prin declarația 'avem stocuri', ci va fi nevoie de informații verificabile, actualizate zilnic - de la stocurile comerciale și de urgență, exprimate în zile de consum și producția zilnică a rafinăriilor la importurile contractate și sosirile programate, gradul de încărcare a depozitelor și terminalelor sau numărul stațiilor temporar nealimentate.

''Trebuie să se evite titlurile de tipul 'România rămâne fără motorină în două săptămâni', 'România în pericol să se confrunte cu penurie', chiar dacă sunt venite din gura unor oficialități, deoarece nu sunt susținute printr-o balanță fizică. A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează. Nu există, pe baza datelor prezentate, dovada că 'cineva dorește' în mod deliberat apariția panicii. Există însă suficiente motive pentru ca autoritățile competente să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată'', atrage atenția Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)