Reducerea deficitului structural nu este o opțiune teoretică, ci o necesitate imediată pentru menținerea percepției favorabile a investitorilor, a stabilității cursului de schimb, precum și pentru scăderea costurilor de finanțare ale întregii economii, a declarat, miercuri, Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, la un eveniment de specialitate.

''România se află în cadrul unui proces amplu și strict de ajustare a finanțelor publice. Reducerea deficitului structural nu este o opțiune teoretică, ci o necesitate imediată pentru menținerea percepției favorabile a investitorilor, a stabilității cursului de schimb, precum și pentru scăderea costurilor de finanțare ale întregii economii. În acest cadru fiscal strâns, spațiul de manevră pentru facilități fiscale generalizate sau subvenții directe este, practic, foarte limitat. Serviciul datoriei publice și angajamentele de consolidare fiscală limitează sever alocările bugetare, iar facilitățile trebuie să fie foarte bine analizate și calibrate și trebuie să permită obținerea de efecte economice vizibile și cuantificabile'', a spus oficialul BNR.

Potrivit acestuia, România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, ''care a dus la o evoluție paradoxală''.

''Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita în regiunea noastră, pe de altă parte am acumulat dezechilibre macroeconomice fapt care a determinat cronicizarea deficitelor gemene'', a explicat Badea.

El a menționat că, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, produsul intern brut pe locuitor al României, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, era de aproximativ 10.800 de euro. În 2024, nivelul său era de aproximativ trei ori mai mare, respectiv circa 31.000 de euro. În aceeași perioadă, media europeană a crescut de la 24.700 la 39.700 de euro.

''Am avansat, așadar, într-un ritm considerabil mai rapid decât media Uniunii, astfel că de la doar 44% din media europeană în 2007, am ajuns la aproximativ 79% în 2024. Este o performanță remarcabilă, la care sectorul IMM-urilor a avut o contribuție esențială. Și totuși, acest nivel ne plasează abia pe locul 18 între cele 27 de state membre, de aceea drumul convergenței nu este încheiat, iar etapele pe care le avem de parcurs în continuare sunt semnificativ mai dificile'', a adăugat prim-viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, modelul acesta economic își epuizează resursele. ''Nu doar pentru că România, ca și alte economii emergente aflate într-o etapă similară de dezvoltare, are nevoie de soluții diferite pentru a evita capcana venitului mediu și a menține ritmul convergenței, ci și deoarece contextul global este acum complet diferit și considerabil mai dinamic'', a subliniat Badea.

Conform acestuia, cadrul macro-financiar de după criza financiară globală a fost o îmbinare de circumstanțe cu o probabilitate extrem de redusă de a se repeta în viitorul apropiat.

''Multe economii emergente din regiune se bucurau de un spațiu fiscal generos, cu un nivel redus al datoriei publice. Dobânzile atinseseră minime istorice. Costurile cu forța de muncă erau reduse, iar capitalul local era folosit din plin pentru finanțarea afacerilor și investițiilor noi. În acea perioadă, raportul credite pe depozite era încă puternic supraunitar, în contrast semnificativ cu trendul descendent pe care acesta l-a avut ulterior și cu situația actuală. Totodată, fondurile europene și investițiile străine directe alimentau la rândul lor creșterea economică, iar perioadele de după crizele financiare sunt, prin natura lor, caracterizate de rate ridicate de recuperare, după cum arată unele studii de specialitate'', a afirmat Badea.

Oficialul BNR consideră că este puțin probabil ca datoria publică să revină la nivelurile de atunci, întrucât ''dobânzile nu mai sunt la minime istorice, inflația este alimentată de o succesiune de șocuri de ofertă, iar avantajul costurilor salariale reduse s-a diminuat considerabil''.

Leonardo Badea susține, în context, că cel puțin, pentru un timp îndelungat, ''nu ne vom mai putea baza pe aceleași surse de creștere economică ca în perioada trecută'', iar o condiție esențială pentru creșterea economică este ca productivitatea să sporească.

Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment organizat la sediul BNR de Confederația patronală IMM România.

Realizat în prima jumătate a acestui an pe un eșantion reprezentativ la nivel național, ce cuprinde aproximativ 1.800 de întreprinderi mici și mijlocii din toate județele și domeniile de activitate, documentul oferă o radiografie detaliată a mediului antreprenorial autohton.

Carta analizează cu precădere raportarea IMM-urilor la teme fundamentale precum finanțarea activității, accesarea fondurilor europene și politicile de personal. În același timp, documentul conturează un portret-robot complex al antreprenorului tipic, al percepțiilor sale privind actualul context economic și al viziunii sale de viitor. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)