Inflația a atins vârful în luna mai și a început scăderea spre 6%, până la final de an, apropiată de ținta de 5,5% asumată de BNR, potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) privind rata anuală a inflației.

'Inflația din România pare să fi trecut de punctul cel mai greu. În iunie 2026, rata anuală a fost de 10,4%, coborând ușor de la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, înregistrat în luna mai (10,9%). Analizele Concordia arată că vârful a fost deja depășit, iar în a doua parte a anului trendul se inversează. Cu alte cuvinte, partea grea a rămas în urmă. Scumpirile au lovit însă direct în buzunarul românilor, erodând încrederea consumatorilor și puterea de cumpărare, cu efecte vizibile în scăderea consumului de bunuri și servicii', se arată într-un comunicat al confederației patronale.

Conform acesteia, serviciile rămân principalul motor al inflației: la finalul lunii iunie 2026, ele au contribuit cu 2,8 puncte procentuale la rata anuală. Foarte aproape, cu 2,3 puncte procentuale, se situează gazele, electricitatea și energia termică, iar apoi alimentele, fiind un semnal clar că fenomenul inflaționist s-a înrădăcinat adânc în economia românească. La acest tablou s-a adăugat, începând din martie, o creștere rapidă a contribuției carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Concordia arată că pe măsură ce se disipează efectele majorărilor de taxe și ale scumpirii energiei și carburanților, inflația din România ar trebui să coboare rapid în iulie și august, spre 7%, ceea ce ar fi o gură de oxigen pentru economie și pentru încrederea consumatorilor.

'Până la finalul anului, așteptările indică o rată anuală în jurul a 6%, apropiată de ținta de 5,5% asumată de BNR. Un nivel de acest fel ar aduce mai multă încredere și predictibilitate și ar deschide discuția despre posibile reduceri ale dobânzii de politică monetară din partea BNR. O inflație ancorată la niveluri semnificativ mai joase ar facilita, la rândul ei, scăderea costurilor de finanțare pentru populație și firme, dând un impuls creditării și investițiilor, mai ales pentru IMM-urile care nu au acces facil la finanțare externă mai ieftină', subliniază Concordia.

Aceasta a constatat că 'inflația cu două cifre a mâncat din venituri mai repede decât au reușit acestea să crească'. Din ianuarie 2025, salariile românilor cresc mai lent decât prețurile, iar rezultatul e simplu: puterea de cumpărare se erodează lună de lună, cu o accentuare vizibilă în aprilie 2026. În această perioadă, un român cu salariul mediu a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare.

Efectul se vede direct la raft: vânzările cu amănuntul sunt pe minus față de anul trecut încă din august 2025, iar declinul s-a accentuat în 2026. Mai puțină încredere, mai puțini bani în buzunar, o ecuație simplă care duce la un consum în scădere.

Mediul de afaceri privat resimte direct această presiune: orice companie care depinde de consumul populației trece printr-o perioadă dificilă.

'Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei românești, reprezentate de Concordia, precum producția de mobilă, comerțul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă', a explicat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.

Potrivit sursei, inflația va scădea semnificativ în iulie și august, iar semnalele arată o continuare a acestui declin până la finalul anului. Estimările indică o rată de aproximativ 7% la sfârșitul lunii august 2026 și una apropiată de 6% la finalul anului. Practic, presiunea prețurilor asupra consumatorilor se va domoli, ceea ce ar trebui să readucă încrederea românilor și să dea un impuls consumului de bunuri și servicii.

În 2025, atât salariile, cât și prețurile au resimțit din plin creșterea fiscalității: majorările de TVA și accize s-au văzut imediat în prețurile bunurilor și serviciilor, iar eliminarea facilităților fiscale din construcții, IT și agricultură a tăiat din salariile acestor sectoare sau a înghițit viitoare majorări.

În 2026, dinamica salariilor scapă de presiunea noilor taxe, iar premisele arată creșteri mai apropiate de rata inflației prognozate.

'Vestea bună este că puterea de cumpărare ar trebui cel puțin să se mențină, dacă nu chiar să crească ușor. Toate aceste semnale potențial pozitive, combinate cu deblocarea crizei politice și implementarea unor măsuri de redresare economică, ar trebui să ofere economiei românești o gură de oxigen consistentă în a doua parte a lui 2026 și la începutul lui 2027', menționează Concordia.

Toate afacerile care depind de consumul intern au suferit puternic în această perioadă, iar o detensionare a situației este necesară pentru revenirea încrederii și a cererii de bunuri și servicii locale. Scăderea inflației și revenirea creșterilor salariilor reale poate aduce România pe o traiectorie bună.

Cu toate acestea, economia este departe de a se fi însănătoșit, susțin analiștii de la Concordia. Ei spun că este necesară continuarea reformelor, continuarea investițiilor în infrastructură și asigurarea predictibilității fiscal-bugetare. Reducerea viitoare a deficitului bugetar trebuie să se facă pe seama îmbunătățirii colectării și a reducerii inechităților.

Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42% în luna iunie, de la 10,85% în luna mai, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%, potrivit datelor publicate luni de INS.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)