Economia României ar putea înregistra o creștere de 0,2% în 2026, sub media Europei Centrale și de Est, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, urmând să accelereze la 2,3% în 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat vineri de UniCredit.

''Europa Centrală și de Est (ECE) este pregătită să rămână una dintre cele mai reziliente regiuni de creștere din Europa, susținută de cererea internă, investițiile finanțate din fonduri europene și diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dacă guvernele continuă eforturile de consolidare fiscală și gestionează presiunile inflaționiste'', arată raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, majoritatea economiilor din ECE vor înregistra o creștere a PIB de aproximativ 2-3% în 2026, susținută în principal de consumul populației și de o absorbție mai bună a fondurilor europene.

''România și Slovacia vor evolua sub media regională pe termen scurt, deoarece măsurile de consolidare fiscală vor afecta activitatea economică. Pentru România, UniCredit estimează o creștere a PIB de 0,2% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027'', mai arată raportul.

Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminuând preocupările legate de perturbările aprovizionării cu energie și de riscurile inflaționiste, deși situația din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudine, notează sursa citată.

În același timp, stimulentele fiscale și creșterea cheltuielilor pentru apărare din Germania sunt așteptate să sprijine exporturile regionale începând cu 2027.

''Europa Centrală și de Est continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice și a provocărilor structurale din sectorul manufacturier, cererea internă rămâne un motor puternic al creșterii economice. Regiunea intră într-o etapă în care țările capabile să combine consolidarea fiscală cu investiții și reforme pentru creșterea competitivității vor fi cel mai bine poziționate pentru a atrage capital și a susține creșterea pe termen lung. Privind înainte, o absorbție mai bună a fondurilor UE și îmbunătățirea cererii externe ar trebui să susțină o accelerare mai amplă a economiilor din regiune începând cu 2027'', a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat în comunicat.

Deși imaginea de ansamblu rămâne pozitivă, raportul evidențiază diferențe semnificative între țări. Astfel, Polonia va rămâne una dintre economiile cu cele mai bune performanțe, cu o creștere estimată a PIB de 3% în 2026 și 2027, susținută de cererea internă robustă.

Totodată, Bulgaria este așteptată să înregistreze o creștere de 2,9% în 2026, în timp ce Serbia ar putea înregistra un avans de 2,9% în 2026 și de 3,5% în 2027.

În Ungaria, redresarea economică va fi mai graduală, cu o creștere de 1,3% în 2026, urmată de o accelerare la 2,5% în 2027, pe fondul revenirii investițiilor.

Raportul arată că inflația rămâne una dintre principalele provocări ale regiunii.

''Efectele de bază, majorările de taxe și șocurile din prețurile energiei contribuie la creșterea inflației în mai multe țări. Cu toate acestea, reducerea prețurilor energiei este de așteptat să îmbunătățească semnificativ perspectivele. Până la finalul anului 2027, UniCredit estimează că inflația va reveni în intervalele-țintă ale băncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro'', se mai arată în document.

În ceea ce privește România, începând cu mijlocul acestui an, inflația va înregistra o scădere amplă, susținută de eliminarea șocurilor inflaționiste de anul trecut. În plus, diminuarea efectelor șocului din prețurile energiei și temperarea cererii de consum vor contribui la reducerea suplimentară a presiunilor inflaționiste în a doua parte a anului 2027, notează sursa citată.

Politicile monetare vor reflecta această perspectivă de reducere graduală a inflației după efectele temporare ale șocurilor energetice.

Astfel, banca centrală a Ungariei este așteptată să continue reducerea ratelor dobânzilor în 2026, în timp ce autoritățile monetare din Polonia, România și Serbia ar putea începe cicluri moderate de relaxare monetară abia în a doua jumătate a anului 2027. În Cehia, banca centrală ar putea inversa în 2027 majorările de dobândă operate în 2026.

''Îmbunătățirea graduală a perspectivelor privind inflația creează un mediu mai favorabil pentru piețele financiare, monede și deciziile investiționale. Chiar dacă ritmul relaxării monetare va varia de la o țară la alta, companiile și investitorii ar trebui să beneficieze de o stabilitate macroeconomică mai mare și de reducerea inflației pe termen mediu'', a declarat Eszter Gargyan, CEE FX Strategist, UniCredit.

Guvernele din regiune continuă să se confrunte cu provocarea de a reduce deficitele bugetare fără a afecta perspectivele de creștere economică.

''Cheltuielile ridicate pentru susținerea costurilor energiei și pentru apărare vor menține deficitele fiscale la niveluri ridicate până în 2026, înainte de o stabilizare graduală în 2027. Ciclurile electorale din Polonia, România și Slovacia ar putea întârzia procesele de consolidare fiscală'', se mai arată în document.

În Ungaria, deficitul va rămâne ridicat în 2026, însă măsurile de consolidare sunt așteptate să înceapă încă din a doua jumătate a anului. Noi șocuri pe piața energiei sau o încetinire economică mai pronunțată ar putea amplifica presiunile asupra ratingurilor suverane ale țărilor cu deficite ridicate, se mai precizează în comunicat.

''Pentru companiile care activează în Europa Centrală și de Est, perspectivele indică oportunități în continuare, în pofida incertitudinilor existente. Consumul robust al gospodăriilor va continua să susțină sectoarele de retail, bunuri de consum și servicii, în timp ce absorbția îmbunătățită a fondurilor europene va sprijini proiectele de infrastructură și investițiile. Sectorul manufacturier ar putea beneficia pe termen mediu de creșterea cererii din Germania, deși provocările legate de competitivitate, restructurarea industriei auto și deficitul de forță de muncă rămân elemente structurale importante'', se mai precizează în comunicat.

Conform sursei citate, pentru gospodării, menținerea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, dinamica pozitivă a salariilor și temperarea treptată a inflației ar trebui să contribuie la îmbunătățirea puterii de cumpărare în mare parte din regiune.

Raportul mai arată că, pe măsură ce inflația se apropie de țintele băncilor centrale și dobânzile încep să scadă gradual, condițiile de finanțare pentru creditele ipotecare și de consum sunt așteptate să se îmbunătățească, deși calendarul va diferi semnificativ de la o țară la alta. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)