Banca centrală a menținut dobânda cheie la 6,50% pe an
Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
'Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit', se arată în comunicatul BNR.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Banca centrală menționează că rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost antrenat în principal de creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se ușor în ambele luni, până la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie, ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în mai 2026 la 9,7%, de la 9,0% în martie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,4% în mai 2026, de la 8,5% în martie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4% în mai 2026, de la 7,6% în martie 2026.
Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni din 2026, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, care a rămas totuși solidă.
Totodată, evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, ambele în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.
Potrivit BNR, cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în termeni anuali în aprilie-mai 2026, iar cele auto-moto și-au reaccelerat ușor creșterea în prima lună a trimestrului II, pentru ca volumul serviciilor prestate populației să-și accentueze scăderea. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt în luna aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția față de perioada similară a anului precedent. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie 2026, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval.
Efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în aprilie 2026, însă mai lent decât în precedentele trei luni, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a menținut cvasi-constantă pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,4% în trimestrul I 2026. La rândul lor, dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit sensibil trendul descendent în aprilie comparativ cu trimestrul anterior, dar în condițiile atingerii unor niveluri joase din perspectivă istorică. Intențiile de angajare pe termen foarte scurt și-au accentuat însă semnificativ descreșterea pe ansamblul trimestrului II 2026, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se reducă, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au avut o evoluție aproape liniară și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuși lent și pe o traiectorie sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, iar apoi a rămas cantonat pe noul palier, doar ușor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai. Totodată, raportul leu/dolar s-a menținut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, dată fiind accentuarea la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Conform BNR, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat noi mici creșteri în primele două luni ale trimestrului II 2026, până la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, în condițiile în care scăderea de ritm consemnată de componenta în lei a fost vizibil devansată ca impact de continuarea creșterii susținute a variației creditului în valută - pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare -, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c
Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)
Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î
România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)
România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi









