INS: Veniturile gospodăriilor au crescut, în medie, cu 13,6% în 2025; cheltuielile au însemnat 85,5% din totalul veniturilor
Veniturile totale medii pe fiecare gospodărie din România au fost, în 2025, de 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anterior, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 8.037 lei (85,5% din venituri), în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024, cu doar 0,6% din total direcționat către educație, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, anul trecut, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/lună/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7 % peste nivelul din 2024, iar veniturile în natură, de 566 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei, de la un an la altul.
În același timp, salariile brute și alte drepturi salariale s-au ridicat la valoarea de 6.438 lei/lună/gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale (1.879 lei/lună/gospodărie, respectiv 20% în anul 2025 și respectiv 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6% în anul 2025, față de 6,9%, cu un an în urmă), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de către salariați și beneficiari de prestații sociale și din cuantumul în lei al produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv 5,4% în 2024).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost,anul trecut, de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4.489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a crescut cu 2,6 puncte procentuale. Totodată, ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare față de cea din mediul urban.
Datele INS relevă faptul că la capitolul cheltuieli bănești medii lunare, acestea s-au situat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană.
De asemenea, contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), în creștere cu 2,1%, raportat la perioada de referință.
În cursul anului 2025, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării s-au orientat către consumul (cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii) - de 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%) și transferurile către administrația publică și privată și către fondurile publice și private de asigurări sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, taxelor - de 2.699 lei/gospodărie (33,6%).
În plus, cheltuielile legate de producția gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2025, de 150 lei/gospodărie (1,9%).
Potrivit sursei citate, mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. Astfel, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9.123 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. În context, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.816 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Pe structura cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,7% în cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.553 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (32,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (în valoare de 761 lei/gospodărie - cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%).
În continuare, pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, fiecare gospodărie a cheltuit, anul trecut, 379 de lei, echivalentul a 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare, iar pentru transport suma fost de 339 de lei/gospodărie (7% în total cheltuieli de consum medii lunare).
Pe de altă parte, nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat în cazul educației, de numai 27 de lei/gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Tanczos Barna: Condamn cu fermitate transformarea dreptului legitim la protest pașnic în acte de violență
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a afirmat marți că protestul fermierilor a fost deturnat și transformat în acte de vandalism și a condamnat 'cu fermitate' transformarea dreptului legitim la protest pașnic în acte de violență. 'Condamn cu fermitate transformarea dreptului legitim la protest pașni
A doua ediție a Forumului Economic România-Republica Moldova, joi, la Chișinău
Patronatul European al Femeilor de Afaceri - PEFA organizează, joi, la Chișinău, a doua ediție a Forumului Economic România-Republica Moldova - FERM, un eveniment dedicat consolidării relațiilor economice dintre cele două state și dezvoltării unor noi oportunități de investiții, parteneriate și proiecte comune. Evenimentul este organizat sub egida Băncii
Ministerul Muncii: Fluxurile din platforma WorkinRomania au fost dezactivate în urma unei decizii a Curții de Apel București
Fluxurile din platforma WorkinRomania au fost dezactivate în urma deciziei Curții de Apel București de suspendare a ordinului privind lista ocupațiilor deficitare, iar angajatorii nu pot, în prezent, să finalizeze procedurile de înregistrare și autorizare sau să depună cererile pentru vizele de muncă de tip D/AM2, a anunțat Ministerul Muncii.
Ministerul Energiei: Depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de 76%, peste media europeană
Gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale din România este, în prezent, de aproximativ 76,26%, echivalentul a circa 2,43 miliarde de metri cubi de gaze, peste media Uniunii Europene de 68,26%, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, ținta pentru România este atingerea unui grad de înmagazinare
PIFM solicită repunerea în funcțiune a platformei WorkinRomania și procesarea cererilor pentru toate ocupațiile
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) solicită Ministerului Muncii și Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) reconfigurarea tehnică și repunerea în funcțiune a platformei WorkinRomania, astfel încât să fie permisă depunerea și procesarea cererilor pentru toate profesiile din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
Patronatele din construcții: Circa 3 miliarde de euro, diferența dintre lucrările executate prin PNRR și sumele încasate de constructori
Diferența dintre stadiul fizic al lucrărilor executate de constructori prin PNRR și sumele efectiv încasate se ridică la aproximativ 3 miliarde de euro și pune o presiune uriașă asupra lichidității companiilor din sector, susțin reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). 'Potrivit datelor oficiale, acest sector concen
România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană
Rata locurilor de muncă vacante în al doilea trimestru al acestui an a fost de 2,1% în zona euro și de 2% în Uniunea Europeană, în rândul statelor membre cea mai mică valoare a acestui indicator înregistrându-se în România, arată datele publicate marți de Eurostat. Statele membre UE cu cea mai ridicată rată
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în creștere la 16,29 miliarde euro, în primele șapte luni
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 16,29 miliarde de euro, în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 15,707 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2025, a anunțat marți Banca Națională a României (BNR). În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 88 milioane euro,
Ministerul Finanțelor menține reducerea de 25% a accizei la motorină pentru următoarele două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 16-30 septembrie 2026, în urma noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, potrivit unui comunicat al instituției, remis AGERPRES. 'Măsura continuă intervenția aplicată în prima jumătate a luni
Federația FNFM-CV avertizează că trenurile s-ar putea opri dacă finanțarea CFR Călători nu este deblocată
CFR Călători nu are încă aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2026, după 257 de zile de la începutul anului, documentul fiind în continuare blocat la Ministerul Finanțelor, susține Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane (FNFM-CV). 'Au trecut 257 de zile de la începutul anului 2026, iar CFR Călători &icir
Studiu: 9 din 10 români sunt pesimiști în privința economiei; Școala - în topul încrederii, partidele politice - la coada clasamentului
Nouă din zece români (87%) sunt pesimiști în privința situației economice din țară, iar față de anul trecut aceștia percep negativ atât propriile venituri, cât și organizația în care lucrează, arată un studiu care urmărește sentimentul economic general al populației. Conform cercetării Mkor, 'Consumer Sentiment România
Efectivele de porci, în creștere cu 11,6%, la 1 mai 2026
Efectivele de porcine existente la 1 mai 2026 au crescut cu 11,6% față de cele înregistrate la aceeași dată din 2025, iar efectivul matcă s-a majorat cu 18,9%, potrivit datelor provizorii publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, la 1 mai 2026, România consemna 3.260.589 de capete, în creștere cu 337.642 de capete fa
Producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni
Producția industrială a scăzut, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 3,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,8%, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică. În intervalul menționat, produ
Scădere cu 4,3% a consumului final de energie electrică în România, în primele șapte luni (statistică)
Consumul final de energie electrică s-a redus cu 4,3% în primele șapte luni din 2026, față de aceeași perioadă din anul anterior, în timp ce producția internă a scăzut cu 2,9%, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie - 31 iulie 2026, resursele de energi
Nazare: Economia repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine
Corecția economică trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă, iar o economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice, ci repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alex






