Datoria publică a României va crește la 63,4% din PIB în 2027 și va ajunge la circa 90 % în 2036 (raport de convergență)
Datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 și este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană.
'Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat și al creșterii plăților de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036', se arată în raport.
În lumina evaluării privind compatibilitatea legală și îndeplinirea criteriilor de convergență, precum și ținând seama de alți factori relevanți, Comisia a anunțat miercuri că nu consideră că România îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro.
Raportul semnalează o serie de incompatibilități legate de independența băncii centrale sau integrarea acesteia în Eurosistem.
De asemenea, potrivit Comisiei Europene, România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%.
'Se estimează că aceasta va scădea în a doua jumătate a anului 2026, însă va rămâne semnificativ peste valoarea de referință până la sfârșitul anului. De asemenea, se preconizează că va continua să scadă în 2027, dar va rămâne peste valoarea de referință până la finalul acelui an', se precizează în raport.
Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că rata medie anuală a inflației va crește ușor, la 7,0%, în 2026 și apoi va scădea la 3,7% în 2027.
Raportul Comisiei Europene mai semnalează că România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice, țara făcând obiectul unei decizii a Consiliului privind existența unui deficit excesiv. Deficitul administrației publice generale s-a îmbunătățit de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă a rămas cu mult peste valoarea de referință din tratat, de 3% din PIB.
'Această îmbunătățire s-a datorat unei colectări mai eficiente a taxelor și impozitelor și adoptării a două pachete majore de consolidare fiscală în 2025, care au avut împreună un impact estimat de aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că deficitul administrației publice generale va scădea la 6,2% din PIB în 2026, reflectând efectul pe întregul an al măsurilor de ajustare fiscală adoptate în 2025, precum și venituri suplimentare obținute în 2026 prin majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, modificări ale impozitului pe proprietate și extinderea bazei de contribuție la sistemul de sănătate, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor curente. Pentru anul 2027, deficitul este prognozat la 5,8% din PIB', se menționează în document.
La 8 iulie 2025, Consiliul a revizuit traiectoria de ajustare fiscală din cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE), stabilind că România trebuie să mențină creșterea cheltuielilor nete nominale sub 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030. Termenul-limită pentru corectarea deficitului este anul 2030, când recomandarea revizuită din iulie 2025 prevede un deficit de 2,8% din PIB.
În ceea ce privește cadrul fiscal al României, sursa citată subliniază că persistă deficiențe semnificative legate de numirea membrilor Consiliului Fiscal și de gestionarea investițiilor publice.
Comisia Europeană mai arată în raport că România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul românesc nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). România aplică un regim de curs de schimb de tip 'crawl-like', care permite intervenții ale băncii centrale pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilității financiare și ancorarea așteptărilor inflaționiste.
De asemenea, o altă observație este legată de faptul că România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, mult peste valoarea de referință de 5,1%.
Comisia a analizat și alți factori relevanți, inclusiv evoluțiile balanței de plăți, integrarea piețelor și mediul instituțional. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital cumulate) s-a îmbunătățit ușor de la -6,7% din PIB în 2024 la -6,0% în 2025, în principal datorită unei absorbții mai bune a fondurilor europene. Deficitul de cont curent a rămas însă ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, subliniază raportul.
Acesta mai semnalează că indicatorii privind mediul instituțional arată că România are performanțe mai slabe decât multe state membre ale zonei euro, în special în domenii precum controlul corupției.
În ceea ce privește sectorul bancar, documentul precizează aceasta este bine integrat în sistemul financiar al zonei euro, în special datorită nivelului ridicat al proprietății străine asupra băncilor. Cu toate acestea, finanțarea prin piețele de capital este mai puțin dezvoltată, aspect reflectat de dimensiunea redusă a piețelor de acțiuni și obligațiuni private. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Scrioșteanu (MTI): Pericolul la Cernavodă nu a trecut, curenții Dunării sunt puternici și barjele pot fi dislocate din poziția actuală
Cei 8 cm ''câștigați'' înseamnă că am reușit să redirecționăm spre Cernavodă aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă, însă pericolul nu a trecut, întrucât în orice moment barjele pot fi dislocate din poziția actuală și se poate diminua - sau chiar anula - redirecționarea debitului suplimentar spre centrala nu
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 237,4 miliarde de lei, la finalul lunii iunie
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 237,4 miliarde de lei, la finalul lunii iunie din 2026, în creștere cu 39% față de nivelul înregistrat la aceeași dată anul trecut, conform statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat î
Chisăliță: Situația pe piața gazelor va fi mai tensionată în iarnă
România se va confrunta în sezonul rece 2026-2027 cu o situație mai tensionată pe piața gazului, nu neapărat cu o criză, în contextul în care nivelul de depozitare atât la noi, cât și în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât în anii trecuți, ceea ce ar putea duce la o majorare a prețurilor la facturile de c
Peste o sută de case izolate, electrificate în șase ani prin programul 'Energie pentru Viață'
Asociația Energia Inteligentă (AEI) a electrificat în șase ani în jur de 97 de case în 38 de cătune și probabil într-o lună, după ce va mai obține niște bani, va electrifica încă zece case în Munții Cernei, în comuna Padeș, a declarat președintele AEI, Dumitru Chisăliță, cu prilejul unei astfel de acțiuni.
Miruță: Opt centimetri câștigați la Cernavodă; cel puțin alte 9 zile pentru Unitatea 2
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, dar și al Transporturilor, a anunțat că nivelul Dunării a crescut cu opt centimetri în zona centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce asigură funcționarea în continuare a acesteia, urmare a operațiunii derulate de specialiști. '8 cm câștigați la Cernavodă. Cel puțin alte 9 zile pentru Unitat
Report de peste 9,5 milioane de euro la Loto 6/49 și de 3,85 milioane de euro la Noroc, la tragerea de duminică
Categoria I a jocului Loto 6/49 înregistrează un report de peste 50,06 milioane de lei (peste 9,53 milioane de euro), în timp ce la Noroc depășește 3,85 milioane de lei (peste 733.700 de euro), informează Loteria Română. Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto
CNPP: 882.735 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în iunie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în iunie 2026, de 882.735 persoane, cu 558 mai multe comparativ cu luna anterioară, dintre care 845.433 erau pensionari din sistemul public, iar 37.302 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNP
Peste 200.000 de turiști pe litoral, unul dintre cele mai intense momente ale sezonului estival 2026 (asociație)
Litoralul românesc înregistrează în acest weekend unul dintre cele mai intense momente ale sezonului estival 2026, fiind așteptați peste 200.000 de turiști, susține Corina Martin, președintele Asociației Patronale RESTO Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). 'Litoral
APCE solicită consultare prealabilă privind elaborarea Ghidului de finanțare Casa Verde Baterii 2026
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) solicită ministrului Mediului și președintelui AFM organizarea unei consultări tehnice prealabile înainte de aprobarea și publicarea Ghidului de finanțare aferent programului Casa Verde Baterii 2026. Potrivit unui comunicat al APCE, instituția dorește să pună la dispoziția Ministerului Mediulu
Titlurile de stat Tezaur revin cu dobânzi de până la 7,15% pe an
Ministerul Finanțelor lansează luni, 10 august, a opta ediție a programului Tezaur, prin care românii pot investi în titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%, conform unui comunicat al instituției. Emisiunea se derulează în perioada 10 august 2026 - 4 septembrie 2026.
Negrescu: Confirmarea venită de la Moody's era scenariul de bază; în esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere
Confirmarea ratingului României de către agenția internațională de evaluare financiară Moody's era scenariul de bază, iar perspectiva negativă este un avertisment cu termen, respectiv acela că probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri, consideră consultantul economic A
Nazare: Reconfirmarea ratingului de către Moody's, un semnal extrem de important pe care am dorit să îl transmitem piețelor și investitorilor
Reconfirmarea ratingului suveran al României de către Moody's și recunoașterea progreselor fiscale realizate reprezintă un semnal extrem de important pe care am dorit să îl transmitem piețelor și investitorilor, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
UPDATE Moody's menține ratingul României la 'Baa3', cu perspectivă negativă
Moody's a menținut vineri ratingul atribuit României la 'Baa3', cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. 'Moody's Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum și ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivel
ANAR: 133 de localități din 14 județe se confruntă în prezent cu restricții în alimentarea cu apă prin sistemele centralizate
Un număr de 133 de localități din 14 județe se confruntă în prezent cu restricții în alimentarea cu apă prin sistemele centralizate, ca urmare a diminuării resurselor disponibile, cele mai multe aflându-se în județele Neamț (39 de localități) și Bihor (30 localități), conform datelor publicate de Administrația Națională Apele Române.
Mînzatu: Comisia Europeană propune ca 8 august să devină Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Muncă
Comisia Europeană propune ca ziua de 8 august să devină Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Muncă, a anunțat, vineri, pe Facebook, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. 'Acum 70 de ani, pe 8 august 1956, 262 de oameni au plecat la