Datoria publică a României va crește la 63,4% din PIB în 2027 și va ajunge la circa 90 % în 2036 (raport de convergență)
Datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 și este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană.
'Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat și al creșterii plăților de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036', se arată în raport.
În lumina evaluării privind compatibilitatea legală și îndeplinirea criteriilor de convergență, precum și ținând seama de alți factori relevanți, Comisia a anunțat miercuri că nu consideră că România îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro.
Raportul semnalează o serie de incompatibilități legate de independența băncii centrale sau integrarea acesteia în Eurosistem.
De asemenea, potrivit Comisiei Europene, România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%.
'Se estimează că aceasta va scădea în a doua jumătate a anului 2026, însă va rămâne semnificativ peste valoarea de referință până la sfârșitul anului. De asemenea, se preconizează că va continua să scadă în 2027, dar va rămâne peste valoarea de referință până la finalul acelui an', se precizează în raport.
Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că rata medie anuală a inflației va crește ușor, la 7,0%, în 2026 și apoi va scădea la 3,7% în 2027.
Raportul Comisiei Europene mai semnalează că România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice, țara făcând obiectul unei decizii a Consiliului privind existența unui deficit excesiv. Deficitul administrației publice generale s-a îmbunătățit de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă a rămas cu mult peste valoarea de referință din tratat, de 3% din PIB.
'Această îmbunătățire s-a datorat unei colectări mai eficiente a taxelor și impozitelor și adoptării a două pachete majore de consolidare fiscală în 2025, care au avut împreună un impact estimat de aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că deficitul administrației publice generale va scădea la 6,2% din PIB în 2026, reflectând efectul pe întregul an al măsurilor de ajustare fiscală adoptate în 2025, precum și venituri suplimentare obținute în 2026 prin majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, modificări ale impozitului pe proprietate și extinderea bazei de contribuție la sistemul de sănătate, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor curente. Pentru anul 2027, deficitul este prognozat la 5,8% din PIB', se menționează în document.
La 8 iulie 2025, Consiliul a revizuit traiectoria de ajustare fiscală din cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE), stabilind că România trebuie să mențină creșterea cheltuielilor nete nominale sub 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030. Termenul-limită pentru corectarea deficitului este anul 2030, când recomandarea revizuită din iulie 2025 prevede un deficit de 2,8% din PIB.
În ceea ce privește cadrul fiscal al României, sursa citată subliniază că persistă deficiențe semnificative legate de numirea membrilor Consiliului Fiscal și de gestionarea investițiilor publice.
Comisia Europeană mai arată în raport că România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul românesc nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). România aplică un regim de curs de schimb de tip 'crawl-like', care permite intervenții ale băncii centrale pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilității financiare și ancorarea așteptărilor inflaționiste.
De asemenea, o altă observație este legată de faptul că România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, mult peste valoarea de referință de 5,1%.
Comisia a analizat și alți factori relevanți, inclusiv evoluțiile balanței de plăți, integrarea piețelor și mediul instituțional. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital cumulate) s-a îmbunătățit ușor de la -6,7% din PIB în 2024 la -6,0% în 2025, în principal datorită unei absorbții mai bune a fondurilor europene. Deficitul de cont curent a rămas însă ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, subliniază raportul.
Acesta mai semnalează că indicatorii privind mediul instituțional arată că România are performanțe mai slabe decât multe state membre ale zonei euro, în special în domenii precum controlul corupției.
În ceea ce privește sectorul bancar, documentul precizează aceasta este bine integrat în sistemul financiar al zonei euro, în special datorită nivelului ridicat al proprietății străine asupra băncilor. Cu toate acestea, finanțarea prin piețele de capital este mai puțin dezvoltată, aspect reflectat de dimensiunea redusă a piețelor de acțiuni și obligațiuni private. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Titlurile de stat Fidelis emise în iulie intră joi la tranzacționare la Bursa de Valori București
Ministerul Finanțelor listează joi, la Bursa de Valori București (BVB), cele șapte emisiuni de titluri de stat Fidelis lansate în luna iulie, în urma unei oferte prin care a atras 659 milioane de lei de la investitori persoane fizice. Potrivit unui comunicat publicat pe Bursa de la București, Ministerul Finanțelor a atras în
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri