Comisia Europeană încearcă să găsească cele mai bune modalități de a investi în recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, a declarat, vineri, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe.

În context, Comisia Europeană a lansat, în noiembrie 2025, un nou sistem denumit 'Garanția de competențe', pentru a sprijini lucrătorii și întreprinderile și pentru a aborda deficitul de forță de muncă în sectoarele strategice și în creștere.

'Acest lucru se află într-adevăr în laboratoarele Comisiei, încercând să găsim cele mai bune modalități de a investi în recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, astfel încât, în aceeași companie sau în aceeași industrie sau chiar trecând de la o anumită industrie la alta, să putem repoziționa lucrătorii și să le oferim oportunitatea de a rămâne într-un loc de calitate', a spus comisarul european, la Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, care are loc la București.

Potrivit Roxanei Mînzatu, se spune, în general, că Europa are o problemă de competitivitate. Ea a precizat că există un deficit de lucrători cu înaltă calificare, în profesii cu pregătire specifică, iar surplusuri sunt, mai degrabă, în locuri de muncă administrative sau care necesită o educație și o calificare generală.

'Unul dintre motive este că avem o lipsă de talente, de oameni potriviți cu abilitățile potrivite pentru industria potrivită pentru locația potrivită. Dar, în realitate, există nuanțe. Sunt țări afectate semnificativ de lipsuri. România este o astfel de țară. Italia este una dintre cele mai afectate, Olanda, Bulgaria la fel, în timp ce alte țări sunt mult mai puțin afectate, cum ar fi Croația sau Irlanda. Pe de altă parte, ne uităm la surplusuri. Într-adevăr, există o concentrare geografică cu surplusuri mari în Austria, în Finlanda, Letonia, Cehia, Grecia', a precizat oficialul european.

Vorbind, totodată, de mobilitatea forței de muncă, comisarul european consideră acest lucru drept un avantaj competitiv important al Uniunii Europene. Pe de altă parte, Mînzatu a admis că există dificultăți în domeniul portabilității competențelor, chiar și acolo unde sunt directive pentru profesii reglementate și unde lucrurile ar trebui să se întâmple automat.

'O mobilitate echitabilă, decentă și demnă pentru lucrători este încă o parte importantă a modelului nostru economic și trebuie să ne asigurăm că oriunde sunt obținute competențele ele pot fi utilizate într-un alt stat membru pentru a putea fi mai ușor conectat la oportunități. (...) Avem dificultăți în acest domeniu al portabilității competențelor, chiar și acolo unde sunt directive pentru profesii reglementate, unde lucrurile ar trebui să se întâmple automat. Este nevoie de timp. Statele membre solicită documente suplimentare, există o lipsă de încredere, există protecționism în contextul național. Apoi, profesiile reglementate fac parte din discuție. Avem profesii precum cele tehnice, inginerești, unde am dori să intrăm cu adevărat într-un domeniu de recunoaștere automată mai ușoară', a subliniat Roxana Mînzatu.

Ea a menționat că, în luna septembrie, va prezenta pachetul privind Mobilitatea Echitabilă a Forței de Muncă, un pachet legislativ foarte important al Comisiei Europene, 'care va include o serie de elemente legate și de securitatea socială a lucrătorilor mobili, digitalizarea securității sociale, ceea ce înseamnă protecție pentru lucrători și controale mai ușoare atât pentru autorități, cât și pentru companii'.

În discursul său, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a ridicat și problema îmbunătățirii condițiilor de muncă ale lucrătorilor din UE mai ales în situațiile transfrontaliere.

Roxana Mînzatu a menționat, în final, că toate proiectele pilot și reglementările comunitare aflate în dezbatere deschid calea pentru Pachetul privind Mobilitatea Echitabilă a Forței de Muncă din septembrie și 'pentru o piață unică care funcționează pentru oameni'.

Potrivit Comisiei Europene, Garanția de competențe va consolida sectoarele strategice în conformitate cu viitorul Fond european pentru competitivitate. Acest lucru va permite lucrătorilor să facă tranziția către industrii strategice, să asigure noi locuri de muncă și să dezvolte competențe suplimentare.

Proiectul-pilot de garantare a competențelor, cu un buget de 14,5 milioane euro, se va concentra asupra lucrătorilor din industria autovehiculelor și din lanțul său de aprovizionare, expuși riscului de șomaj. Acest proiect-pilot testează modalitățile de accelerare și îmbunătățire a tranziției lucrătorilor din aceste sectoare strategice către locuri de muncă în întreprinderi din sectoare strategice în creștere sau emergente, oferind programe specifice de perfecționare și recalificare. Proiectul-pilot va sprijini lucrătorii prin formare la locul de muncă și prin sprijin pentru dobândirea de noi competențe, în timp ce întreprinderile din sectoarele cu cerere crescută vor putea recruta mai rapid talentele de care au nevoie, ajutându-i să fie competitivi.

Acordurile de grant din cadrul proiectului-pilot vor fi semnate în iunie 2026, iar proiectele se vor derula pe o perioadă de până la 24 de luni, până în vara anului 2028. Rezultatele proiectului-pilot vor sta la baza conceperii viitorului sistem de garantare a competențelor.

Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa a început, joi, la București.

Conform organizatorilor, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă continuă să afecteze aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană. Cea mai mare presiune se resimte în sănătate, construcții și ocupațiile tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii.

În ansamblu, raportul sugerează că Europa nu se mai confruntă doar cu deficite de forță de muncă pe termen scurt. În multe sectoare, problema devine structurală iar abordarea ei va necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și o cooperare transfrontalieră strânsă. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)