Babicul de Buzău a primit certificarea Indicație Geografică Protejată (IGP), prin înscrierea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a anunțat joi Asociația 'Babicul de Buzău', printr-un comunicat.

'Buzăul este un ținut al contrastelor armonioase: de la solurile nisipoase ale teraselor de luncă, unde ardeiul iute prinde acea iuțeală inconfundabilă, până la pădurile de stejar din Subcarpați, care împrumută lemnul lor nobil pentru afumarea lentă și aromată a babicului. Acesta este un tărâm unde istoria și legenda se împletesc firesc - de la vechile povești ale boierilor ce ospătau împărați, până la mâinile dibace ale artizanilor locali care, generație după generație, au desăvârșit arta preparării acestui produs, transformându-l într-o adevărată emblemă a locului. Esența 'Babicului de Buzău' stă în răbdarea și măiestria producătorilor locali, care transformă ingredientele simple într-o delicatesă inimitabilă prin gesturi migăloase, transmise din generație în generație', arată asociația.

Potrivit Anei Maria Mircea, președintă a Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, certificarea aparține întregii comunități care a păstrat vie tradiția Babicului de Buzău și tuturor producătorilor care au transmis această rețetă din generație în generație.

'Ne-am dorit să arătăm că un produs tradițional românesc poate îndeplini cele mai exigente standarde europene și poate deveni un ambasador autentic al României. (...) În cadrul Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău am reușit să construim o comunitate care reunește producători, experți, instituții și susținători ai tradițiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea și promovarea identității gastronomice a regiunii. Privim această recunoaștere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale și editoriale dedicate istoriei și poveștilor care stau în spatele Babicului de Buzău și ale altor produse reprezentative ale zonei', a subliniat președinta asociației.

Asociația 'Babicul de Buzău' reunește câțiva dintre producătorii locali care au fost implicați în certificarea IGP a produsului.

În anul 2023, mai mulți producători din industria alimentară au anunțat că vor depune la Comisia Europeană documentația pentru înregistrarea Babicului de Buzău ca produs cu denumire și indicație geografică protejată. La nivelul județului Buzău există, potrivit Direcției Agricole, un singur produs care se bucură de protecție din punct de vedere al denumirii și indicației geografice, și anume Cârnații de Pleșcoi, produși în localitatea Pleșcoi din comuna Berca.

Conform reglementărilor Comisiei Europene, înregistrarea ca indicație geografică acordă o protecție amplă denumirilor înregistrate, funcționând ca drept de proprietate intelectuală pentru produsele care au o origine geografică specifică și care dețin calități sau o reputație datorate originii respective.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), 'Babic de Buzău' a devenit astfel cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene.

Produsul 'Babic de Buzău' este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din cărnuri de calitate superioară (bucăți de carne din care se îndepărtează fragmentele de os, grăsimea moale, flaxurile, ligamentele, tendoanele, vasele mari de sânge și părțile sângerate) de porc și vită, utilizate în părți egale porc și vită, maturate prin sărare uscată, tocate la dimensiunea de 10 mm, condimentate și introduse în intestine naturale de vită. Ingredientele folosite la condimentare: boia dulce, boia iute, ardei iute. Amestecul introdus în intestine naturale de vită este supus afumării cu lemn de esență tare, presării, maturării și uscării (minim 20 de zile) la rece.

Aria geografică a produsului 'Babic de Buzău' IGP cuprinde unitatea administrativ-teritorială a județului Buzău. Etapele fabricării produsului sunt: recepția materiilor prime, a ingredientelor și a materialelor auxiliare, tranșarea carcaselor și a pieselor, sărarea uscată, tocarea, umplerea membranelor, zvântarea și afumarea la rece a batoanelor cu lemn de esență tare, presarea, maturarea și uscarea se desfășoară în aria geografică delimitată.

Povestea sa începe în jurul anului 1900, iar tradiția continuă să fie transmisă din generație în generație, aducând cu sine o fărâmă din istoria locului.

În anul 2017, acesta a fost inclus în topul celor mai apreciate salamuri din lume de către TasteAtlas, ocupând locul 7, iar în 2023, a primit o stea de aur 'Superior Taste Award' din partea International Taste Institute din Bruxelles, confirmând astfel calitatea și gustul său autentic.

Celelalte 16 produse agroalimentare românești care beneficiază deja de protecție europeană sunt: Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Telemea de Ibănești, Salată tradițională cu icre de crap, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România, Cârnați din topor din Vâlcea, Batog de Sturion.

În prezent, România mai are 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: madr.ro