Decizia Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.

'Decizia Consiliului Concurenței, fără niște explicații care să stea în picioare dincolo de 'efectele de fracțiuni de procent ROBOR' bazate pe e-mail-uri și discuții pe Whatsapp, riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România. Și nu e o glumă. Poate deveni realitate destul de repede pentru că această amendă uriașă poate să declanșeze o serie de efecte colaterale cu impact direct asupra pieței interbancare și, în ultimă instanță, asupra buzunarelor noastre', a explicat, luni, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe Facebook.

Potrivit acestuia, primul efect colateral, dar 'extrem de periculos', este instalarea unei stări acute de nervozitate în piața bancară.

'Deși Banca Națională a insistat în repetate rânduri că mecanismul de formare a indicelui ROBOR este ancorat structural în evoluția dobânzii cheie, acțiunea Consiliului Concurenței modifică fundamental comportamentul prudențial al băncilor comerciale. În noul context, băncile pot adopta o strategie defensivă, preferând mai degrabă să apeleze la facilitățile de creditare oferite direct de BNR decât să mai efectueze tranzacții de împrumut între ele, pe piața secundară. Ce înseamnă asta? Putem asista, destul de repede, la o reducere drastică a lichidității din piața interbancară', este de părere Negrescu.

Acesta susține, de asemenea, că nu este exclusă și o creștere a volatilității ratelor dobânzilor de schimb dintre bănci, ceea ce ar putea afecta semnificativ creditarea, întrucât băncile vor crește dobânzile și vor înăspri condițiile de creditare.

'Da, sunt speculații însă un lucru este sigur. Că decizia anunțată de Consiliul Concurenței lovește direct în riscul reputațional al întregului sector financiar autohton. Aplicarea unei sancțiuni de o asemenea magnitudine, contrazisă frontal atât de BNR cât și de toate marile bănci comerciale, scoate la iveală o fractură instituțională majoră. Pentru investitorii străini și agențiile de rating, această neconcordanță ridică o întrebare critică: cine are, de fapt, dreptate în arhitectura de reglementare din România?', adaugă analistul.

Conform acestuia, dacă analiza Consiliului Concurenței este cea validă, înseamnă că 'sistemul bancar a operat defectuos sub ochii supraveghetorului pieței'. Dacă, în schimb, argumentele tehnice ale BNR sunt cele corecte, 'acțiunea Consiliului riscă să fie percepută ca un abuz de putere administrativă, cu efecte nocive asupra predictibilității economice'.

'Un alt lucru este sigur. Băncile nu vor absorbi aceste pierderi exclusiv din profiturile proprii. Nota de plată va fi transferată, inevitabil, către clienți. Toți deponenții (prin dobânzi mai mici la economii) și toți debitorii (prin comisioane bancare majorate sau marje de creditare mai aspre) vor ajunge să plătească această amendă', mai spune Negrescu.

În opinia sa, comportamentul indicelui ROBOR arată o corelație aproape perfectă cu deciziile de politică monetară: când BNR a mărit rata de referință, ROBOR a crescut; când BNR a relaxat politica și a lăsat lichiditate în piață, ROBOR a scăzut. Această dinamică naturală de piață va constitui pilonul de apărare al băncilor în instanță, crede Negrescu.

'În trecut, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multe bănci pentru presupuse practici neconforme la calculul dobânzilor, însă instituțiile financiare au câștigat ulterior toate procesele în instanță. Dacă în actualul dosar nu există o bancă care să fi recunoscut fapta în schimbul unei clemențe (fapt nedeclarat în comunicatul oficial), Consiliul Concurenței riscă un eșec major în fața judecătorilor. În cazul în care decizia va fi desființată în instanță, statul român nu doar că va returna sumele, dar va fi obligat să plătească și daune morale și comerciale uriașe, transformând o victorie populistă de moment într-un dezastru bugetar pe termen lung', apreciază specialistul.

El afirmă, în context, că băncile mizează pe un precedent juridic favorabil.

'Sunt vinovate băncile? Au manipulat ROBOR? Nu îmi permit să mă pronunț pentru că nu am datele necesare. Văd însă că mulți o fac deja, mai ales politicieni avizi de imagine care, după războiul dus cu multinaționalele, și-au găsit acum un alt subiect de promovare. Poate au dreptate, poate nu. Doar justiția o va spune. Și mai văd un lucru - că avem deja mulți avocați care își fac publicitate încercând să racoleze clienții pentru un viitor proces cu băncile. Mi-aș permite să le ofer oamenilor un sfat - să nu plătească niciun onorariu până ce nu vor vedea o decizie finală a justiției', își încheie Negrescu analiza.

Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Autoritatea de concurență menționează că, în urma investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR, a explicat CC.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)