România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, de la 56 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, susține analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe Facebook.

'Datele privind corecția istorică a deficitului bugetar, anunțate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică primele semnale de redresare structurală a României. În esență, este cea mai agresivă și de succes consolidare fiscală din ultimul deceniu. Din punct de vedere macroeconomic, realizarea unei ajustări fiscale de asemenea magnitudine (-4,4% din PIB) într-un context în care economia traversează o recesiune tehnică estimată la doar -0,5% reprezintă o performanță rară în economiile emergente. Practic, contracția economică totală raportată la anul de referință 2024 este limitată la un interval de numai 1% - 1,5%', a menționat Negrescu.

Datele MFP indică faptul că gaura din buget a fost redusă la doar 23,9 miliarde de lei, o valoare care reprezintă aproximativ 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), susține consultantul economic.

În opinia sa, 'performanța este izbitoare dacă o comparăm cu aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul atinsese pragul critic de 56 de miliarde de lei, respectiv 2,92% din PIB'.

'Această corecție masivă a fost generată de o dublă mișcare strategică în bilanțul statului. Pe de o parte, veniturile publice au înregistrat o creștere solidă de 12%, generând un plus de 0,5% din PIB. Această performanță depășește cu aproximativ 40% valorile de referință care ar fi provenit strict din inflație, consum majorat sau modificări de taxe, indicând o eficiență sporită a aparatului de colectare', a adăugat specialistul.

În paralel, pentru prima dată în ultimul deceniu, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere reală de 3,2%, a mai scris Negrescu.

'Eficiența restructurării este demonstrată matematic de raportul dintre sumele cheltuite și cele încasate. Dacă în anul 2024 statul cheltuia cu 27% mai mult decât reușea să colecteze - consemnând cel mai mare decalaj fiscal din istoria modernă - în primele patru luni din 2026 acest raport a coborât la valoarea de 1,13. Este cel mai bun indicator de sustenabilitate înregistrat în ultimii zece ani', a adăugat el.

Potrivit acestuia, menținerea acestui ritm de consolidare în următoarele luni plasează România pe o traiectorie optimă, estimările arătând că deficitul fiscal nu va trece de pragul de 5% din PIB la finalul anului, un rezultat considerabil mai bun decât ținta maximă de 6,2% agreată inițial cu oficialii Uniunii Europene.

'Vorbim despre o ajustare structurală de aproape 4,4% din PIB comparativ cu derapajele majore din anul 2024, perioadă în care o creștere artificială a veniturilor populației cu peste 25% fusese însoțită de o decelerare a economiei reale la un avans fragil de doar 0,8%. Important de spus că Guvernul nu a mai blocat plățile către investiții pentru a cosmetiza cifrele finale. Din contră, investițiile publice au depășit valoarea de 31 de miliarde de lei în doar patru luni. Elementul cu adevărat pozitiv este proveniența acestor fonduri: peste 75% din totalul investițiilor sunt susținute integral din fonduri europene nerambursabile și din mecanismul PNRR, plățile pentru aceste proiecte comunitare înregistrând o creștere spectaculoasă de 34% de la an la an', a adăugat Adrian Negrescu.

Astfel, presiunea de finanțare s-a mutat de pe bugetul național pe cel de la Bruxelles.

'Această dinamică este dublată de o schimbare radicală de comportament în zona fiscală. Măsurile luate de Nazare și Nica la ANAF au propulsat încasările din taxe la un nivel foarte bun însă e loc și de mai bine. Evaziunea fiscală este încă o mare problemă, care doar prin digitalizarea ANAF și controale bine definite poate fi redusă. Cert este că datele execuției bugetare indică o colectare mai mare cu 15,5% pe zona veniturilor fiscale pure, în timp ce sumele atrase din TVA au înregistrat un salt impresionant de 22,4%', a subliniat specialistul.

În opinia sa, performanțele bugetare sunt 'nesperat de bune însă asta nu înseamnă că trebuie dat drumul la robinetul de bani, la creșteri iresponsabile de salarii cum prevede draftul legii salarizării în sectorul bugetar'.

'În plus, povara dobânzilor acumulate din cauza deficitelor masive din trecut continuă să pună presiune pe resursele curente, scumpind refinanțarea datoriei publice. Este esențial ca noul guvern să atragă banii europeni și să continue investițiile, mai ales cele de infrastructură. Dincolo de acest lucru, este absolut esențial să găsească soluții pentru stimularea pieței muncii (reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă etc.), să elimine impozitele aberante precum taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a marilor companii și să renunțe la intervențiile toxice în piețe, precum plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază - măsură care a dus la falimentul multor producători români', a mai spus Negrescu.

El consideră că 'depășirea acestor hopuri va permite României nu doar să își echilibreze definitiv finanțele, ci să își construiască o imunitate economică durabilă pentru deceniul următor'. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)