Adrian Negrescu: Corecția deficitului bugetar indică primele semnale de redresare structurală în România
România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, de la 56 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, susține analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe Facebook.
'Datele privind corecția istorică a deficitului bugetar, anunțate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică primele semnale de redresare structurală a României. În esență, este cea mai agresivă și de succes consolidare fiscală din ultimul deceniu. Din punct de vedere macroeconomic, realizarea unei ajustări fiscale de asemenea magnitudine (-4,4% din PIB) într-un context în care economia traversează o recesiune tehnică estimată la doar -0,5% reprezintă o performanță rară în economiile emergente. Practic, contracția economică totală raportată la anul de referință 2024 este limitată la un interval de numai 1% - 1,5%', a menționat Negrescu.
Datele MFP indică faptul că gaura din buget a fost redusă la doar 23,9 miliarde de lei, o valoare care reprezintă aproximativ 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), susține consultantul economic.
În opinia sa, 'performanța este izbitoare dacă o comparăm cu aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul atinsese pragul critic de 56 de miliarde de lei, respectiv 2,92% din PIB'.
'Această corecție masivă a fost generată de o dublă mișcare strategică în bilanțul statului. Pe de o parte, veniturile publice au înregistrat o creștere solidă de 12%, generând un plus de 0,5% din PIB. Această performanță depășește cu aproximativ 40% valorile de referință care ar fi provenit strict din inflație, consum majorat sau modificări de taxe, indicând o eficiență sporită a aparatului de colectare', a adăugat specialistul.
În paralel, pentru prima dată în ultimul deceniu, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere reală de 3,2%, a mai scris Negrescu.
'Eficiența restructurării este demonstrată matematic de raportul dintre sumele cheltuite și cele încasate. Dacă în anul 2024 statul cheltuia cu 27% mai mult decât reușea să colecteze - consemnând cel mai mare decalaj fiscal din istoria modernă - în primele patru luni din 2026 acest raport a coborât la valoarea de 1,13. Este cel mai bun indicator de sustenabilitate înregistrat în ultimii zece ani', a adăugat el.
Potrivit acestuia, menținerea acestui ritm de consolidare în următoarele luni plasează România pe o traiectorie optimă, estimările arătând că deficitul fiscal nu va trece de pragul de 5% din PIB la finalul anului, un rezultat considerabil mai bun decât ținta maximă de 6,2% agreată inițial cu oficialii Uniunii Europene.
'Vorbim despre o ajustare structurală de aproape 4,4% din PIB comparativ cu derapajele majore din anul 2024, perioadă în care o creștere artificială a veniturilor populației cu peste 25% fusese însoțită de o decelerare a economiei reale la un avans fragil de doar 0,8%. Important de spus că Guvernul nu a mai blocat plățile către investiții pentru a cosmetiza cifrele finale. Din contră, investițiile publice au depășit valoarea de 31 de miliarde de lei în doar patru luni. Elementul cu adevărat pozitiv este proveniența acestor fonduri: peste 75% din totalul investițiilor sunt susținute integral din fonduri europene nerambursabile și din mecanismul PNRR, plățile pentru aceste proiecte comunitare înregistrând o creștere spectaculoasă de 34% de la an la an', a adăugat Adrian Negrescu.
Astfel, presiunea de finanțare s-a mutat de pe bugetul național pe cel de la Bruxelles.
'Această dinamică este dublată de o schimbare radicală de comportament în zona fiscală. Măsurile luate de Nazare și Nica la ANAF au propulsat încasările din taxe la un nivel foarte bun însă e loc și de mai bine. Evaziunea fiscală este încă o mare problemă, care doar prin digitalizarea ANAF și controale bine definite poate fi redusă. Cert este că datele execuției bugetare indică o colectare mai mare cu 15,5% pe zona veniturilor fiscale pure, în timp ce sumele atrase din TVA au înregistrat un salt impresionant de 22,4%', a subliniat specialistul.
În opinia sa, performanțele bugetare sunt 'nesperat de bune însă asta nu înseamnă că trebuie dat drumul la robinetul de bani, la creșteri iresponsabile de salarii cum prevede draftul legii salarizării în sectorul bugetar'.
'În plus, povara dobânzilor acumulate din cauza deficitelor masive din trecut continuă să pună presiune pe resursele curente, scumpind refinanțarea datoriei publice. Este esențial ca noul guvern să atragă banii europeni și să continue investițiile, mai ales cele de infrastructură. Dincolo de acest lucru, este absolut esențial să găsească soluții pentru stimularea pieței muncii (reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă etc.), să elimine impozitele aberante precum taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a marilor companii și să renunțe la intervențiile toxice în piețe, precum plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază - măsură care a dus la falimentul multor producători români', a mai spus Negrescu.
El consideră că 'depășirea acestor hopuri va permite României nu doar să își echilibreze definitiv finanțele, ci să își construiască o imunitate economică durabilă pentru deceniul următor'. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe











