RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent" se va citi corect 65 miliarde lei, în loc de 65 miliarde euro, conform unei rectificări transmise de Ministerul Finanţelor.
Reluăm ştirea în forma corectă:
UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele patru luni din acest an cu 1,75 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1,17% din PIB, comparativ cu 2,92% din PIB în intervalul ianuarie - aprilie 2025, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
"Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025. Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani", se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor, transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, comparativ cu ultimii doi ani, execuţia bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar şi în structura finanţelor publice. Astfel, deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 şi la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 şi 56 miliarde lei în 2025 la 23,95 miliarde lei în 2026.
După o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuţia din 2026 marchează prima corecţie fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024, precizează reprezentanţii MF.
"Execuţia la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecţii bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauţie şi exigenţă în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă şi inflaţie ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene. În acelaşi timp, investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR sunt cele care susţin economia în această perioadă de ajustare. Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investiţiilor publice, ceea ce este esenţial pentru menţinerea creşterii economice şi protejarea proiectelor strategice ale României", a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Nazare a subliniat că România trebuie să păstreze acest echilibru, respectiv disciplină fiscală, absorbţie accelerată de fonduri europene şi protejarea proiectelor care susţin dezvoltarea.
"Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbţie accelerată de fonduri europene şi protejarea proiectelor care susţin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menţinerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor şi crearea spaţiului necesar pentru investiţii", a adăugat ministrul.
Veniturile totale au însumat 223,83 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, în creştere cu 12% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susţinute cu precădere de veniturile curente - TVA, impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări.
Evoluţia veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât şi o îmbunătăţire graduală a colectării şi a conformării fiscale, susţin reprezentanţii MF.
"Creşterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însă menţinerea acestei tendinţe depinde de două elemente importante: evoluţia economiei reale şi îmbunătăţirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administraţiei fiscale şi creşterea conformării rămân esenţiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuţiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât şi prime semnale de îmbunătăţire a colectării şi conformării fiscale", indică sursa citată.
Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 23,89 miliarde lei, o creştere de 21,8%, această dinamică fiind susţinută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%).
Totodată, o evoluţie semnificativă a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (276%), având în vedere bonificaţia acordată plăţilor efectuate până la 15 aprilie.
Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influenţat de efectul de bază generat de eliminarea facilităţilor fiscale în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.
Contribuţiile de asigurări au totalizat 73,66 miliarde lei, în creştere cu 8,8%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
De asemenea, încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 miliarde lei, consemnând o creştere de 1,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (8,6%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 47,80 miliarde lei, în creştere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 miliarde lei, faţă de 11,06 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025.
Creşterea puternică a încasărilor din TVA şi contribuţii sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat şi costuri ridicate de finanţare.
Veniturile din accize au însumat 16,18 miliarde lei, consemnând o creştere de 1,7% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).
În ceea ce priveşte veniturile nefiscale, acestea au însumat 14,28 miliarde lei, consemnând o contracţie de 10,7%, în condiţiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 17,83 miliarde lei, în creştere cu 26,4% (an/an).
"Această creştere este importantă deoarece finanţările europene reduc presiunea pe bugetul naţional şi susţin investiţiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene şi PNRR contribuie direct la susţinerea investiţiilor şi la limitarea presiunii asupra finanţării din resurse naţionale, într-un context de consolidare fiscală şi costuri ridicate ale dobânzilor", se menţionează în comunicat.
Potrivit MF, cheltuielile totale, în sumă de 247,79 miliarde de lei, au scăzut în termeni nominali cu 3,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele patru luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 1,24 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 13,4% din PIB la 12,1% din PIB.
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcţionare ale statului), fără afectarea investiţiilor publice majore şi a proiectelor finanţate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde lei, în scădere cu 1,9 miliarde lei faţă de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor şi a cheltuielilor salariale în perioada 2025 - 2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au totalizat 32,14 miliarde lei, în creştere cu 5,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 31,03 miliarde lei. Din totalul investiţiilor, 75,58% reprezintă plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, PNRR granturi şi componenta de împrumut a PNRR.
Structura investiţiilor publice arată o reorientare puternică către finanţarea europeană, ceea ce permite menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar.
Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie compensează scăderea investiţiilor finanţate din fonduri naţionale, influenţată de plăţile excepţionale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, capitalizarea Societăţii Carpatica Feroviar România şi alte plăţi din domeniul apărării.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile s-au menţinut aproximativ la acelaşi nivel, de 1,16% din PIB în 2026, faţă de 1,07% din PIB aferentă aceleaşi perioade a anului precedent.
"Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori şi subliniază importanţa continuării consolidării fiscale şi a menţinerii credibilităţii României pe pieţele financiare", arată sursa citată.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 84,25 miliarde lei, în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Totodată, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,57 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 4,05 miliarde lei, în scădere cu 2,40 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 miliarde lei, care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 şi cadrului 2021 - 2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din Fondul de Modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
"Este relevant faptul că execuţia bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB. Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condiţiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani. Comparativ cu exerciţiile bugetare din 2024 şi 2025, când execuţiile finale au depăşit nivelurile avute în vedere la construcţia bugetară iniţială, evoluţia din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuţia efectivă şi obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ţinta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat", explică MF.
Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori şi al condiţiilor mai restrictive de finanţare. În acelaşi timp, România trebuie să accelereze absorbţia granturilor şi împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.
Totodată, ajustarea fiscală are loc în condiţiile menţinerii unui nivel record al investiţiilor publice. În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde lei mai puţin decât nivelul programat în prezent. Prin urmare, execuţia bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menţinerea unui nivel foarte ridicat al investiţiilor publice şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanţare şi presiuni economice mai mari decât în anii precedenţi.
"Rezultatul reflectă două evoluţii importante: creşterea veniturilor bugetare, susţinută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, şi menţinerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal şi a asistenţei sociale. În acelaşi timp, investiţiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiţii sunt finanţate din fonduri europene şi PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susţinere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală. Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbţiei şi schimbarea structurii investiţiilor publice către proiecte susţinute din resurse europene", se mai arată în comunicat.
În opinia reprezentanţilor MF, execuţia bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni şi pieţele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investiţiilor publice, într-un context economic şi financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, ceea ce reprezintă un element esenţial pentru credibilitatea externă a României şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.
"România poate susţine în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investiţiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condiţiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbţiei fondurilor europene şi PNRR se menţine. Principala provocare pentru perioada 2026 - 2027 rămâne menţinerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanţare şi finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi păstrarea încrederii investitorilor şi a pieţelor financiare vor rămâne elemente esenţiale pentru reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice şi susţinerea dezvoltării economice pe termen mediu. Execuţia arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum şi deficit ridicat către unul susţinut mai mult de investiţii europene şi disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă şi foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbţia fondurilor europene şi păstrarea încrederii pieţelor financiare", concluzionează comunicatul MF.
Bugetul pe anul 2026 este construit pe o creştere economică de 1% şi un deficit bugetar de 6,2% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MF : Cele 11 programe, în valoare de peste 1,2 miliarde lei, finanțate prin Contribuția Elvețiană, se află în implementare
Cele 11 programe finanțate prin cea de-a doua Contribuție Elvețiană, în valoare totală de aproximativ 221,5 milioane franci elvețieni (peste 1,2 miliarde lei), sunt în implementare, primele cereri de rambursare, însumând 805.269,17 CHF (peste 4.5 milioane lei), fiind depuse, iar alte cereri se află în proces de certificare, informează Ministerul
Prima etapă a operațiunii de ridicare la suprafață a remorcherului scufundat la Midia, încheiată; a fost găsit trupul unui marinar
ARAS Salvage a încheiat miercuri, în jurul orei 14:35, prima etapă a operațiunii de ridicare a remorcherului scufundat lângă portul Midia de la o adâncime de 26 de metri, la aproximativ 8 kilometri în largul Mării Negre, informează Midia Marine Terminal. Potrivit unui comunicat al companiei, intervenția continuă cu evacuarea apei
Horațiu Cosma (MTI): Am semnat ordinul de ministru pentru ca drumurile expres să beneficieze de benzi de urgență
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a semnat ordinul de ministru pentru modificarea normativului tehnic pentru drumurile expres, astfel încât acestea să beneficieze de benzi de urgență similare celor de pe autostrăzi. 'Mai multă siguranță pe drumurile expres din România! Am semnat ordinul de ministru pentr
Indexul de Atractivitate Urbană 2026: Brașov și Cluj-Napoca rămân cele mai atractive orașe pentru locuire
Brașov și Cluj-Napoca se mențin pe primele două poziții în clasamentul celor mai atractive orașe pentru locuire din România, în timp ce Constanța urcă pe locul al treilea, potrivit ediției 2026 a Indexului de Atractivitate Urbană, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Topul primelor zece orașe este completat de Timișoara, Sibiu
Croitoru: Ordinea Occidentului rămâne preponderent o ordine spontană a pieței
Ordinea occidentală rămâne fundamentată preponderent pe ordinea spontană a pieței, în pofida nivelului ridicat de intervenție guvernamentală existent în economiile moderne, a afirmat miercuri Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul dezbaterii dedicate lucrării sale 'Scrisoare către Augustin -
Stocklosa: Internaționalizarea poate reprezenta o oportunitate reală și pentru IMM-uri, nu doar pentru marile companii
Internaționalizarea nu trebuie privită ca un obiectiv al marilor companii, ci poate reprezenta o oportunitate reală și pentru firmele mici și mijlocii care dețin expertiză, produse competitive sau capacități industriale valoroase, consideră președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa. Potrivit unui comunicat tra
Buzoianu: Depunem astăzi proiectul de lege privind mecanismul economic al apei, jalon în PNRR
Proiectul de lege privind mecanismul apei, jalon important în PNRR, va fi depus miercuri, acesta urmând să permită României să investească, în următorii 15 ani, circa 2,5 miliarde de lei în plus în infrastructura pentru prevenirea inundațiilor, a anunțat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul unei conferințe de presă.
ANSVSA: Sistemul de control respectă standardele europene în domeniul furajelor medicamentoase
Sistemul național de control al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) respectă standardele europene în domeniul furajelor medicamentoase, potrivit concluziilor preliminare ale unui audit al Comisiei Europene, care nu a formulat recomandări de remediere pentru autoritatea română. '
Securitatea cibernetică nu mai poate fi izolată în ''silozul'' tehnic al departamentului IT (expert)
Securitatea cibernetică nu mai poate fi izolată în ''silozul'' tehnic al departamentului IT, ci a fost preluată și aparține guvernanței corporative, se arată într-o analiză de specialitate, dată publicității miercuri. ''Noua frontieră a managementului executiv se numește știința guvernanței cibernetice (cybe
Aproape 33.000 de locuri de muncă vacante la nivel național; 206 posturi disponibile în Spațiul Economic European
Angajatorii din România oferă 32.838 de locuri de muncă la nivel național, iar alte 206 posturi sunt disponibile în Spațiul Economic European (SEE), prin intermediul rețelei EURES România, informează miercuri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: conducă
Bihor: UNCHAIN Festival de la Oradea reunește lideri globali din industria financiară (GALERIE FOTO)
Peste 1.200 de reprezentanți ai instituțiilor financiare, autorităților de reglementare și companiilor de tehnologie din 40 de țări participă, în perioada 17-18 iunie, la ediția cu numărul cinci a UNCHAIN Festival, desfășurată în Cetatea Oradea. În deschiderea summitului, fostul premier al Poloniei, Marek Belka, a subliniat n
Angajații vămilor ar putea declanșa greva generală dacă nu le sunt satisfăcute revendicările (lider de sindicat)
Cei 1.200 de membri ai Sindicatului Național Meridian, angajați ai Autorității Vamale Române (AVR), care au intrat miercuri în grevă de avertisment, ar putea declanșa și greva generală dacă autoritățile nu le vor satisface revendicările privind condițiile de muncă și drepturile profesionale și salariale. ''În funcție
Pistol (CNAIR): Al doilea pod de la Giurgiu peste Dunăre are proiectant desemnat
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a desemnat câștigătorul contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate al noului pod transfrontalier Giurgiu - Ruse peste Dunăre, contract în valoare de 50,04 milioane de lei, fără TVA, a anunțat miercuri directorul general al companiei, Cristian Pistol.
Noile inițiative europene privind mobilitatea forței de muncă vor crește presiunea asupra companiilor (analiză)
Noile inițiative europene privind mobilitatea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă vor aduce mai multă transparență, digitalizare și control în relațiile de muncă, ceea ce va obliga companiile să își adapteze procesele interne și să își coordoneze mai bine funcțiile de resurse umane, salarizare, fiscalitate și conformare, potrivit unei an
Curtea de Conturi recomandă dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii pentru reducerea spitalizărilor și utilizarea eficientă a resurselor
Curtea de Conturi recomandă dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii pentru creșterea accesului pacienților la servicii de sănătate, reducerea spitalizărilor evitabile și utilizarea mai eficientă a resurselor din sistemul sanitar. Recomandările sunt incluse într-un audit al performanței privind modul de organizare și funcționare a am








