AEI: România susține piața liberă a energiei în UE, dar menține măsuri administrative pe plan intern
România susține la nivel european direcțiile privind piața liberă a energiei, decarbonizarea și dezvoltarea rețelelor, însă pe plan intern continuă să aplice măsuri administrative și scheme prelungite de plafonare care afectează investițiile, predictibilitatea și implementarea tranziției energetice, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi.
'România nu este 'împotriva' direcției UE în energie. Dimpotrivă, în Consiliu, în Parlamentul European, în documentele strategice - de la PNESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, n.r.) la poziții oficiale - susține exact liniile mari ale tranziției europene. Piață funcțională. Decarbonizare accelerată. Rețele moderne. Protecție socială țintită. Implementare credibile. Pe hârtie, România este aliniată. În practică, însă, ajunge frecvent 'pe dos'. Această ruptură dintre vot și faptă nu e doar o problemă de imagine. Este o problemă de costuri economice, investiții ratate și credibilitate strategică', susține Chisăliță, în analiza intitulată: 'România votează Europa. Acasă, o amână. Despre abordarea energetică a unei țări care semnează piața liberă și practică regimul administrat'.
Conform sursei citate, în ultimii ani direcția UE în energie s-a cristalizat în câteva axe, pe care România le-a susținut și votat, respectiv piață funcțională (prețuri formate liber, tranzacții transfrontaliere, reguli comune), decarbonizare accelerată prin 'mai mult eolian/solar, eficiență, electrificare, flexibilitate (stocare, demand response)'.
De asemenea, România a susținut modernizarea rețelelor și integrarea resurselor prin investiții mari în transport/distribuție, digitalizare, conexiuni, reducerea congestiilor; protecția socială țintită (nu distorsionare permanentă) prin ajutor pentru vulnerabilitate, nu blocarea semnalelor de preț la toată lumea, respectiv planificare și implementare: PNIESC credibil, licitații, scheme stabile (exemplu CfD), termene respectate.
România are și ținte asumate în PNIESC actualizat, precum creșterea ponderii regenerabilelor până în 2030, cu detalii sectoriale, precizează specialistul.
'România declară că susține piața internă a energiei - prețuri formate liber, tranzacții transfrontaliere, reguli comune. Și totuși, la fiecare șoc, răspunsul reflexului este controlul administrativ: plafonări, obligații de vânzare la preț fix, contribuții excepționale, restricții', mai arată analiza.
Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement pentru măsuri care limitează libertatea formării prețului și afectează comerțul. În 2025, România a primit un aviz motivat pentru obligații impuse producătorilor de gaze de a vinde la preț fix pe piața angro.
Potrivit sursei citate, România votează 'piață internă', dar acasă menține un regim de criză prelungită. 'Politic, plafonarea rezolvă factura de azi. Economic, subminează investițiile de mâine', a subliniat specialistul.
Chisăliță susține că 'energia este exact domeniul în care lipsa investițiilor se plătește scump și mai târziu'.
'România a agreat calendarul de reducere a cărbunelui și ținte ambițioase pentru regenerabile până în 2030. Însă, când proiectele de înlocuire întârzie - fie că vorbim de capacități noi, stocare sau rețele - soluția nu este accelerarea implementării, negocierea termenelor', se mai arată în document.
În 2025 au existat discuții referitoare la prelungirea funcționării unor centrale pe cărbune dincolo de termenele agreate în planurile legate de finanțarea europeană, notează specialistul.
'Din nou, paradoxul: România semnează calendarul, dar când implementarea scârțâie, mută data-limită. Problema nu este realismul - orice tranziție trebuie gestionată responsabil. Problema este lipsa unei livrări coerente care să evite dependența de amânare', a adăugat președintele AEI.
Conform cercetării, România nu este anti-regenerabile. 'Din contră, potențialul este mare, iar investitorii există. Dar instabilitatea normativă, schimbările frecvente prin OUG, taxe ad-hoc și blocajele în avizare creează un mediu de risc. La aceasta se adaugă rețelele care nu țin pasul cu racordările și tarifele care nu oferă semnale clare pentru flexibilitate. În timp ce la nivel UE, în 2025, vântul și solarul au depășit combustibilii fosili în producția de electricitate, România avansează 'în valuri' - perioade de boom urmate de frâne administrative. Investitorii nu se tem de piață. Se tem de impredictibilitate', a adăugat Chisăliță.
Studiul mai arată că UE promovează protecția țintită a consumatorilor vulnerabili, nu distorsionarea permanentă a pieței.
'România a extins însă schema de plafonare pe perioade lungi, din 2021 încoace, cu efecte secundare: blocaj de lichiditate, întârzieri la compensări, litigii și semnale de preț 'anesteziate'. Când prețul real nu mai ajunge la consumator, investițiile în eficiență și flexibilitate scad. Când piața e distorsionată prea mult timp, capitalul cere randamente mai mari - sau pleacă', a adăugat președintele AEI.
În opinia sa, nu e vorba doar de 'rea-voință', ci sunt cauze structurale, respectiv politizarea facturii - energia e subiect electoral, iar măsura imediată bate reforma durabilă.
Pe listă se mai află fragmentarea instituțională, coordonarea slabă între ministere, ANRE, companii de stat și operatori, dar și presiuni sociale locale. Astfel, fără o tranziție justă credibilă, amânarea devine soluție politică, menționează el.
România nu e singura țară care a intervenit în piață în anii de criză însă diferența este durata și lipsa unei ieșiri clare din regimul excepțional, a adăugat acesta.
'Cât ne costă 'răsturnarea pe dos' față de direcția UE în energie? Costurile sunt reale și cumulative: incertitudine investițională - întârzieri în rețele și flexibilitate; risc de sancțiuni și litigii - reputație afectată; prețuri mai mari pe termen mediu - lipsa capacităților noi și congestiile cresc costurile', se mai precizează în document.
Chisăliță a trecut pe listă pierderea de oportunitate. 'Într-un moment în care UE accelerează structural tranziția, România riscă să rămână cu infrastructura în urmă. Plafonarea poate ține jos factura azi. Dar dacă blochează investițiile, factura de mâine va fi mai mare', a adăugat acesta.
Potrivit președintelui AEI, dacă România vrea să fie pe direcția UE nu doar la vot, ci și în practică, trei schimbări sunt decisive: de la OUG la stabilitate legislativă. 'Intervențiile să fie temporare, predictibile și țintite strict către vulnerabili. Nu distorsiuni largi și permanente', consideră Chisăliță.
În ceea ce privește rețelele și flexibilitatea ca prioritate națională, specialistul a precizat investițiile accelerate în distribuție, digitalizare, stocare și tarife care stimulează reducerea costurilor. 'Fără rețea modernă, regenerabile rămân pe hârtie', a menționat el. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit s
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Ma
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a pre
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a menținut previziunile privind evoluția economiei românești în 2026 și 2027, în linie cu prognoza din iunie, și avertizează că riscurile de evoluție negativă persistă, potrivit raportului 'Regional Economic Prospects', publicat joi de instituția financiară internațională.
Bociu: Exporturile de ovine ar putea fi reluate până la sfârșitul anului
Exporturile de ovine ale României ar putea fi reluate până la sfârșitul anului, în condițiile în care campania națională de vaccinare va debuta în jurul datei de 1 octombrie, a declarat miercuri președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu.
Petrescu (ASF): Reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere, potrivit OCDE
Un raport recent al OCDE descrie o economie mondială care pare să fi intrat într-o perioadă în care excepția riscă să devină regulă, iar reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu.