AEI: România susține piața liberă a energiei în UE, dar menține măsuri administrative pe plan intern
România susține la nivel european direcțiile privind piața liberă a energiei, decarbonizarea și dezvoltarea rețelelor, însă pe plan intern continuă să aplice măsuri administrative și scheme prelungite de plafonare care afectează investițiile, predictibilitatea și implementarea tranziției energetice, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi.
'România nu este 'împotriva' direcției UE în energie. Dimpotrivă, în Consiliu, în Parlamentul European, în documentele strategice - de la PNESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, n.r.) la poziții oficiale - susține exact liniile mari ale tranziției europene. Piață funcțională. Decarbonizare accelerată. Rețele moderne. Protecție socială țintită. Implementare credibile. Pe hârtie, România este aliniată. În practică, însă, ajunge frecvent 'pe dos'. Această ruptură dintre vot și faptă nu e doar o problemă de imagine. Este o problemă de costuri economice, investiții ratate și credibilitate strategică', susține Chisăliță, în analiza intitulată: 'România votează Europa. Acasă, o amână. Despre abordarea energetică a unei țări care semnează piața liberă și practică regimul administrat'.
Conform sursei citate, în ultimii ani direcția UE în energie s-a cristalizat în câteva axe, pe care România le-a susținut și votat, respectiv piață funcțională (prețuri formate liber, tranzacții transfrontaliere, reguli comune), decarbonizare accelerată prin 'mai mult eolian/solar, eficiență, electrificare, flexibilitate (stocare, demand response)'.
De asemenea, România a susținut modernizarea rețelelor și integrarea resurselor prin investiții mari în transport/distribuție, digitalizare, conexiuni, reducerea congestiilor; protecția socială țintită (nu distorsionare permanentă) prin ajutor pentru vulnerabilitate, nu blocarea semnalelor de preț la toată lumea, respectiv planificare și implementare: PNIESC credibil, licitații, scheme stabile (exemplu CfD), termene respectate.
România are și ținte asumate în PNIESC actualizat, precum creșterea ponderii regenerabilelor până în 2030, cu detalii sectoriale, precizează specialistul.
'România declară că susține piața internă a energiei - prețuri formate liber, tranzacții transfrontaliere, reguli comune. Și totuși, la fiecare șoc, răspunsul reflexului este controlul administrativ: plafonări, obligații de vânzare la preț fix, contribuții excepționale, restricții', mai arată analiza.
Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement pentru măsuri care limitează libertatea formării prețului și afectează comerțul. În 2025, România a primit un aviz motivat pentru obligații impuse producătorilor de gaze de a vinde la preț fix pe piața angro.
Potrivit sursei citate, România votează 'piață internă', dar acasă menține un regim de criză prelungită. 'Politic, plafonarea rezolvă factura de azi. Economic, subminează investițiile de mâine', a subliniat specialistul.
Chisăliță susține că 'energia este exact domeniul în care lipsa investițiilor se plătește scump și mai târziu'.
'România a agreat calendarul de reducere a cărbunelui și ținte ambițioase pentru regenerabile până în 2030. Însă, când proiectele de înlocuire întârzie - fie că vorbim de capacități noi, stocare sau rețele - soluția nu este accelerarea implementării, negocierea termenelor', se mai arată în document.
În 2025 au existat discuții referitoare la prelungirea funcționării unor centrale pe cărbune dincolo de termenele agreate în planurile legate de finanțarea europeană, notează specialistul.
'Din nou, paradoxul: România semnează calendarul, dar când implementarea scârțâie, mută data-limită. Problema nu este realismul - orice tranziție trebuie gestionată responsabil. Problema este lipsa unei livrări coerente care să evite dependența de amânare', a adăugat președintele AEI.
Conform cercetării, România nu este anti-regenerabile. 'Din contră, potențialul este mare, iar investitorii există. Dar instabilitatea normativă, schimbările frecvente prin OUG, taxe ad-hoc și blocajele în avizare creează un mediu de risc. La aceasta se adaugă rețelele care nu țin pasul cu racordările și tarifele care nu oferă semnale clare pentru flexibilitate. În timp ce la nivel UE, în 2025, vântul și solarul au depășit combustibilii fosili în producția de electricitate, România avansează 'în valuri' - perioade de boom urmate de frâne administrative. Investitorii nu se tem de piață. Se tem de impredictibilitate', a adăugat Chisăliță.
Studiul mai arată că UE promovează protecția țintită a consumatorilor vulnerabili, nu distorsionarea permanentă a pieței.
'România a extins însă schema de plafonare pe perioade lungi, din 2021 încoace, cu efecte secundare: blocaj de lichiditate, întârzieri la compensări, litigii și semnale de preț 'anesteziate'. Când prețul real nu mai ajunge la consumator, investițiile în eficiență și flexibilitate scad. Când piața e distorsionată prea mult timp, capitalul cere randamente mai mari - sau pleacă', a adăugat președintele AEI.
În opinia sa, nu e vorba doar de 'rea-voință', ci sunt cauze structurale, respectiv politizarea facturii - energia e subiect electoral, iar măsura imediată bate reforma durabilă.
Pe listă se mai află fragmentarea instituțională, coordonarea slabă între ministere, ANRE, companii de stat și operatori, dar și presiuni sociale locale. Astfel, fără o tranziție justă credibilă, amânarea devine soluție politică, menționează el.
România nu e singura țară care a intervenit în piață în anii de criză însă diferența este durata și lipsa unei ieșiri clare din regimul excepțional, a adăugat acesta.
'Cât ne costă 'răsturnarea pe dos' față de direcția UE în energie? Costurile sunt reale și cumulative: incertitudine investițională - întârzieri în rețele și flexibilitate; risc de sancțiuni și litigii - reputație afectată; prețuri mai mari pe termen mediu - lipsa capacităților noi și congestiile cresc costurile', se mai precizează în document.
Chisăliță a trecut pe listă pierderea de oportunitate. 'Într-un moment în care UE accelerează structural tranziția, România riscă să rămână cu infrastructura în urmă. Plafonarea poate ține jos factura azi. Dar dacă blochează investițiile, factura de mâine va fi mai mare', a adăugat acesta.
Potrivit președintelui AEI, dacă România vrea să fie pe direcția UE nu doar la vot, ci și în practică, trei schimbări sunt decisive: de la OUG la stabilitate legislativă. 'Intervențiile să fie temporare, predictibile și țintite strict către vulnerabili. Nu distorsiuni largi și permanente', consideră Chisăliță.
În ceea ce privește rețelele și flexibilitatea ca prioritate națională, specialistul a precizat investițiile accelerate în distribuție, digitalizare, stocare și tarife care stimulează reducerea costurilor. 'Fără rețea modernă, regenerabile rămân pe hârtie', a menționat el. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe










