Viitorul tranziției juste în România: cum se vor direcționa fondurile europene pentru perioada 2028-2034

Comisia Europeană propune o schimbare majoră a modului în care sunt organizate fondurile europene în perioada 2028-2034, cu accent pe securitate, reziliență și competitivitate.

Astfel, în locul mai multor instrumente și programe distincte dedicate coeziunii sau politicii agricole comune, o parte importantă a finanțărilor ar urma să se regăsească în 'Planurile de parteneriat național și regional' (PPNR).

O lacună importantă pentru reziliența și competitivitatea polurilor industriale din România este eliminarea din propunerea pentru viitorul buget al UE a Fondului pentru o Tranziție Justă (FTJ). Chiar dacă acesta nu mai este prevăzut ca instrument separat, aceasta nu înseamnă că tranziția regiunilor afectate se încheie. În România, procesele de transformare economică și socială din județele dependente de industriile bazate pe combustibili fosili vor continua și după 2027, iar proiectele de reconversie și diversificare economică au nevoie de un orizont de timp mai lung decât un singur exercițiu financiar. Lecțiile învățate din implementarea actualului FTJ pot contribui la proiectarea viitoarei politici de tranziție justă și la îmbunătățirea mecanismelor de finanțare, planificare și guvernanță care s-au dovedit utile. Acestea sunt câteva aspecte pe care le tratează studiul 'Finanțarea politicilor de tranziție justă în România', elaborat de Eliza Barnea și Alexandru Kelemen și lansat joi, la București, de Fundația Friedrich-Ebert.

În prezent, România este al treilea cel mai mare beneficiar al Fondului pentru o Tranziție Justă din UE, cu o alocare de aproximativ 2,1 miliarde de euro de care beneficiază șase județe aflate în proces de tranziție: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Pentru aceste teritorii, tranziția energetică și industrială presupune transformări economice importante, cu efecte asupra locurilor de muncă, competențelor și comunităților locale.

Lecțiile primilor ani de implementare

Analiza experienței actuale arată că investițiile economice sunt esențiale pentru transformarea regiunilor afectate. Peste jumătate din finanțarea contractată prin FTJ a fost direcționată către dezvoltarea întreprinderilor: 421 de proiecte, în valoare de 1,23 miliarde de euro.

În același timp, studiul atrage atenția că o tranziție justă nu poate fi redusă la investiții în firme și infrastructură. Reconversia profesională, educația, serviciile sociale și capacitatea comunităților de a se adapta schimbărilor economice trebuie să facă parte din aceeași strategie.

Există, de asemenea, o dimensiune teritorială importantă. O parte semnificativă a investițiilor se concentrează în marile centre urbane, în timp ce orașele mici și comunitățile direct dependente de minerit și industrie riscă să beneficieze într-o măsură mai redusă de transformarea economică.

Experiența Văii Jiului arată că instrumentele teritoriale integrate pot contribui la o distribuție echilibrată a resurselor și la dezvoltarea capacității locale. Studiul propune ca astfel de abordări să fie avute în vedere și în alte teritorii puternic afectate de tranziție.

Ce recomandă studiul pentru perioada 2028-2034

Autorii formulează recomandări la trei niveluri: european, național și local. Printre acestea se numără menținerea unei garanții bugetare pentru regiunile aflate în tranziție, introducerea unor capitole regionale și/sau teritoriale obligatorii în viitorul PPNR bazate pe strategii teritoriale de tranziție, menținerea unei componente teritoriale dedicate celor șase județe românești, extinderea finanțării dedicate la nivel sub-județean și consolidarea capacității administrative locale.

Studiul 'Finanțarea politicilor de tranziție justă în România' poate fi consultat aici: https://romania.fes.de/fileadmin/user_upload/pdf-files/Finantarea_politicilor_de_tranzitie_justa_in_Romania_accesibil.pdf