România traversează un moment delicat, cu inflație ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune și instabilitate politică, susține Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere și Consiliere al IFA România, menționând că nu suntem într-o criză fără soluții, ci într-un punct în care deciziile economice trebuie să fie serioase.

'Datele publicate pentru luna aprilie confirmă o deteriorare a echilibrului macroeconomic: România se confruntă simultan cu inflație de două cifre și contracție economică. Rata anuală a inflației a urcat la 10,71% în aprilie 2026, de la 9,87% în martie, în timp ce prețurile au crescut cu 0,84% față de luna precedentă. De la începutul anului, inflația cumulată este deja de 3,1%, iar media ultimelor 12 luni este de 9%, ceea ce arată că presiunea asupra puterii de cumpărare nu este conjuncturală, ci persistentă. Problema centrală nu este doar nivelul inflației, ci combinația dintre inflație ridicată, consum comprimat și PIB în scădere. Conform datelor INS, PIB-ul României a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior, iar față de același trimestru din 2025 s-a redus cu 1,5% pe seria ajustată sezonier și cu 1,7% pe seria brută. Aceasta arată că economia intră într-o fază de ajustare după o perioadă în care creșterea a fost alimentată excesiv de consum, deficit și cheltuieli publice', a declarat, pentru AGERPRES, Flavius Valentin Jakubowicz.

El a precizat că structura inflației este foarte importantă, nefiind vorba doar despre scumpiri alimentare, ci despre creșteri puternice la componente care afectează aproape toate costurile din economie: energia electrică +54,18%, chiriile +43,78%, motorina +32,68%, benzina +22,42%, cafeaua +21,76%.

Serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%. Aceste date indică presiuni asupra costurilor de producție, transport, chirii, utilități și servicii, care se vor transmite mai departe în prețurile finale ale companiilor.

'În același timp, trebuie să fim foarte atenți la interpretare. O parte din inflația actuală vine din șocuri de ofertă: energie, combustibili, tensiuni regionale, efecte de bază și efecte ale modificărilor fiscale anterioare. BNR a semnalat deja că inflația va rămâne, în perioada martie-iunie 2026, peste nivelurile anticipate anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor și a efectelor de pe segmentul energiei. Totuși, nu putem pune totul exclusiv pe seama factorilor externi. România intră în această perioadă cu vulnerabilități interne importante: deficit bugetar ridicat, costuri mari de finanțare, rigidități administrative și o economie dependentă prea mult de consum și prea puțin de investiții productive, exporturi, infrastructură și valoare adăugată și, nu în ultimul rând, criza guvernamentală. De aceea, inflația de astăzi este și rezultatul unor dezechilibre acumulate în timp, nu doar al unei crize externe de moment, amplificate de căderea Guvernului Bolojan', a explicat Flavius Valentin Jakubowicz.

De asemenea, el a menționat că, în plan european, diferența este semnificativă. Eurostat a estimat pentru zona euro o inflație anuală de 3% în aprilie 2026, în creștere de la 2,6% în martie, cu energia ca principal factor de presiune. Chiar dacă și Europa se confruntă cu șocuri energetice, România rămâne mult peste media europeană, ceea ce afectează competitivitatea, puterea de cumpărare și predictibilitatea mediului de afaceri.

'Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: urmează o perioadă în care lichiditatea, controlul costurilor, renegocierea contractelor, bugetarea conservatoare și analiza marjelor devin esențiale. Companiile nu mai pot funcționa pe ipoteze de creștere automată a consumului. În special IMM-urile trebuie să își revizuiască bugetele, să își testeze scenariile de cash-flow și să fie prudente cu investițiile finanțate exclusiv din datorie. Pentru politica economică, soluția nu poate fi una populistă; nu putem combate inflația prin măsuri care stimulează artificial consumul sau prin intervenții fiscale fără acoperire bugetară. Este nevoie de consolidare fiscală credibilă, reducerea risipei bugetare, prioritizarea investițiilor publice cu efect multiplicator, absorbția fondurilor europene și predictibilitate legislativă. Ajustarea economică este necesară, dar trebuie făcută inteligent, astfel încât să nu distrugă capitalul privat și capacitatea companiilor de a investi. În concluzie, România traversează un moment delicat, cu inflație ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune și instabilitate politică. Nu suntem într-o criză fără soluții, dar suntem într-un punct în care deciziile economice trebuie să fie serioase, coerente și bazate pe date, iar decidenții politici trebuie să vadă interesul României. Stabilitatea nu se obține prin declarații, ci prin disciplină fiscală, investiții productive și reconstrucția încrederii în economie', a mai spus Flavius Valentin Jakubowicz. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)