Este foarte tentant în unele părți ale administrației să folosim AI-ul într-un mod oarecum haotic, iar fără a asigura o educație continuă pentru unii funcționari, vom digitaliza pur și simplu birocrația, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, ministrul interimar al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.

'Acum este foarte tentant în unele părți ale administrației să folosim AI-ul într-un mod oarecum haotic, dar trebuie să recunosc că și în Ministerul Digitalizării - deși este o parte mică adusă relativ recent în acest minister - nu există o digitalizare reală. Este destul de frustrant pentru mine și plănuiesc cu adevărat, dacă mai rămân aici, să fac o digitalizare internă foarte rapidă și obligatorie a acestui minister în a doua parte a anului. Desigur, aceasta va fi legată de unele schimbări în funcționalități și în rolurile din interiorul instituției. Pentru că, dată fiind starea de astăzi, cel puțin în ministerul meu, și nu vreau să generalizez, cred că fără a reconcepe puțin rolurile și poate fără a asigura o educație continuă pentru unii funcționari, vom digitaliza pur și simplu birocrația. Și vreau să evit asta cu orice preț. Nu știu dacă statul, în starea actuală, sau angajații actuali ai statului sunt capabili să facă asta. Poate avem nevoie de parteneriate cu sectorul privat. Cred cu adevărat că avem nevoie de o decizie intenționată, de o strategie privind transformarea digitală rapidă și dereglementarea rapidă pe acest subiect. Și cred că avem nevoie de un task force pentru asta. Am dubiile mele că o astfel de dereglementare va apărea de la sine din starea actuală a instituțiilor și ministerelor', menționat Darău.

Potrivit demnitarului, următorul guvern, indiferent de componența lui, trebuie să ia decizii în 2026 și să acționeze începând din ianuarie 2027 cu un buget nou pe o arhitectură instituțională care să aibă un task force orientat pe digitalizare, cu obiective clare și foi de parcurs.

'Încă reușesc să gândesc mai degrabă cu mintea de inginer software și de antreprenor decât cu o minte orientată spre stat. Ceea ce aș menționa în primul rând - și este legat puțin de discuția anterioară despre reglementările europene, dar poate și despre cele naționale - este capacitatea administrativă. Pentru că, deși există uneori viziune, deși există uneori intenții, deși există uneori o digitalizare parțială a unor părți ale statului, avem mari probleme în aplicarea consecventă a regulilor, în explicarea regulilor și în a avea instrumente cât mai simple pentru inovatori, pentru startup-uri și pentru antreprenori. Și cred că, mai ales un antreprenor mic sau un inovator la început de drum, dacă trebuie să se gândească prea mult sau să acționeze prea mult în privința reglementărilor, nu este bine. El va ezita, dar chiar dacă nu ezită, probabil cantitatea de timp și energie cheltuită pe alte lucruri decât inovație va fi uriașă. Dacă marile corporații pot avea un departament întreg dedicat conformării cu reglementările naționale și europene, un antreprenor mic, o companie cu unu-doi oameni, o femeie sau un bărbat antreprenor, nu va putea face asta sau se va transforma el însuși într-un departament de conformare', a explicat oficialul.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) organizează, marți, cea de-a treia ediție a ANIS International Summit 2026, în cadrul căreia va fi abordat punctul critic în care se află economia și industria IT&C din România, în tranziția către un model bazat pe inovare, produse și valoare adăugată. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)