Sectorul comerțului este unul dintre cei mai importanți angajatori pentru persoanele cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activității întreprinderilor mici și mijlocii poate avea efecte sociale semnificative, se arată într-un comunicat al IMM România, transmis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, datele aferente trimestrului I din 2026, publicate de Institutul Național de Statistică (INS), indică o deteriorare a activității din comerțul cu amănuntul, reflectată prin reducerea cifrei de afaceri totale și prin scăderea accentuată a segmentului produselor nealimentare.

În acest context, reprezentanții IMM România consideră că evoluția negativă a comerțului cu amănuntul generează efecte economice mai ample, precum: încetinirea ritmului de creștere economică; reducerea contribuției consumului privat la PIB; diminuarea încasărilor bugetare din TVA și impozite; reducerea investițiilor private; creșterea riscului de insolvență în rândul afacerilor mici și mijlocii.

'În perioada ianuarie-martie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% ca serie brută și cu 5,0% ca serie ajustată sezonier față de trimestrul I 2025. Evoluția negativă a fost determinată în principal de reducerea vânzărilor de produse nealimentare, care au înregistrat cea mai accentuată scădere. Această evoluție are implicații directe asupra IMM-urilor, care dețin o pondere importantă în sectorul comerțului cu amănuntul și care sunt mai vulnerabile la fluctuațiile cererii, presiunile inflaționiste și creșterea costurilor operaționale', notează sursa citată.

Analiza IMM România subliniază faptul că, pe fondul scăderii cifrei de afaceri totală din comerțul cu amănuntul (-5,8%, ca serie brută), în primele trei luni din acest an față de 2025, consumul populației a devenit mai prudent.

'Adaptabilitatea, controlul costurilor și digitalizarea reprezintă factori esențiali pentru menținerea competitivității și sustenabilității IMM-urilor. Întreprinderile mici trebuie să își accelereze digitalizare prin dezvoltarea magazinelor online, utilizarea platformelor de livrare și investiții în marketing digital, acestea contribuind pe termen lung la creșterea rezilienței IMM-urilor', a declarat, în comunicat, președintele IMM România, Florin Jianu.

Statistica oficială evidențiază o scădere de 2,7%, de la un an la altul, în cazul consumului de produse alimentare, băuturi și tutun. O diminuare a consumului se raportează și la combustibili (-2,5%)

'Deși segmentul alimentar este relativ stabil comparativ cu alte domenii, reducerea consumului indică presiuni asupra puterii de cumpărare a populației. Reducerea puterii de cumpărare determină orientarea consumatorilor către produse mai ieftine și promoții, iar micile magazine alimentare sunt afectate de concurența hipermarketurilor, creșterea costurilor de aprovizionare si reducerea marjelor comerciale', sunt de părere reprezentanții IMM România.

În același timp, segmentul cel mai afectat este cel al la produsele nealimentare, unde se înregistrează o diminuare de 9,3%, în intervalul analizat, iar specialiștii comentează: 'Această scădere indică o reducere semnificativă a cheltuielilor discreționare ale populației. Bunurile nealimentare sunt considerate cheltuieli care pot fi amânate, iar sectoarele care se confruntă cu cele mai mari dificultăți includ serviciile și producția/distribuția de îmbrăcăminte și încălțăminte, mobilier, produse electrocasnice, articole de lux și produse pentru agrement'.

În viziunea IMM România, scăderea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul afectează direct veniturile întreprinderilor mici și mijlocii, în special din comerțul nealimentar, care dispun de rezerve financiare limitate și sunt mai expuse riscurilor generate de scăderea vânzărilor.

Astfel, diminuarea încasărilor conduce la dificultăți în acoperirea cheltuielilor fixe, presiuni asupra fluxului de numerar, întârzieri la plata furnizorilor și creșterea gradului de îndatorare pe termen scurt.

'În condițiile unei cereri mai reduse și ale incertitudinii economice, multe IMM-uri vor adopta politici prudente de investiții, apelând la: amânarea modernizării spațiilor comerciale; reducerea investițiilor în digitalizare; limitarea deschiderii de noi puncte de lucru; diminuarea achizițiilor de echipamente și stocuri. Pe termen mediu, această tendință poate reduce competitivitatea IMM-urilor în raport cu marile lanțuri comerciale', se menționează în comunicat.

Totodată, scăderea vânzărilor poate determina întreprinderile mici să reducă o serie de costuri cu personalul și să opteze pentru înghețarea angajărilor, reducerea programului de lucru, renunțarea la personal temporar și disponibilizări în sectoarele cele mai afectate. 'Sectorul comerțului este unul dintre cei mai importanți angajatori pentru forța de muncă cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activității IMM-urilor poate avea efecte sociale semnificative', precizează IMM România. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)