Președintele AEI: România a accelerat, în ultimii ani, dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca SEN să fie pregătit
România a accelerat, în ultimii ani, dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Național (SEN) să fie pregătit structural pentru această transformare, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'România intră într-o etapă decisivă pentru sistemul său energetic. Miza nu mai este doar lansarea unor investiții noi sau validarea unui alt ciclu tehnologic prezentat drept 'salvator a tot și toate'. Miza reală este configurarea arhitecturii economice, instituționale și strategice care va susține dezvoltarea energetică în următoarele două decenii. Iar în acest context, informațiile privind condiționarea de la nivel de prim-ministru, a aprobării bugetului Hidroelectrica de asumarea unor investiții masive în baterii ridică câteva întrebări. Ideea dezvoltării capacităților de stocare este corectă. Problema este alta. În România, ideile corecte sunt adesea executate haotic, administrativ și clientelar, până când rezultatul final devine exact opusul obiectivului declarat.Am împins regenerabilele înaintea infrastructurii. În ultimii ani, România a accelerat dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Național să fie pregătit structural pentru această transformare. S-au acordat stimulente. S-au făcut declarații triumfaliste. S-au vândut public sloganuri despre 'energie ieftină pentru toți', afirmă Chisăliță.
Potrivit unei analize publicate vineri, șeful AEI subliniază faptul că infrastructura reală a rămas în urmă, cu rețele insuficient modernizate, digitalizare incompletă, lipsă de prognoză avansată, piață de servicii de sistem insuficient maturizată, capacitate redusă de echilibrare și coordonare instituțională fragmentată.
'Acum apare noua promisiune. singura salvatoare: bateriile. Exact aici statul român riscă să repete aceeași eroare fundamentală: transformarea unei tehnologii utile într-o ideologie administrativă. Bateriile nu rezolvă structural problemele sistemului energetic. Ele nu produc energie, nu reduc miraculos prețurile, nu înlocuiesc investițiile în rețele, nu repară lipsa de coordonare instituțională, nu elimină incompetența managerială, nu pot substitui o piață funcțională. Bateriile sunt doar un instrument tehnic de flexibilitate. Atât.Valoarea lor depinde integral de arhitectura pieței, regulile de echilibrare, mecanismele de remunerare, transparența licitațiilor, disciplina operațională, integrarea în serviciile de sistem și capacitatea statului de a împiedica apariția unor noi rente. Fără aceste condiții, bateriile riscă să devină nu soluția, ci următoarea schemă de extracție de bani din sistem', explică Dumitru Chisăliță.
În opinia acestuia, sloganul 'mai multe regenerabile = energie mai ieftină este o minciună', întrucât realitatea europeană este mult mai complicată.
'Țările cu penetrare ridicată de regenerabile se confruntă simultan cu: volatilitate extremă, diferențe uriașe între orele de preț, costuri masive de rețea, costuri mari de echilibrare, necesar uriaș de infrastructură suplimentară. Energia ieftină nu apare automat din instalarea de MW. Prețurile mici apar doar când există simultan: producție competitive, rețele solide, flexibilitate, capacitate de transport, management profesionist, contracte stabile, piețe funcționale și disciplină investițională, dar nu orice investiții investiții eficiente pentru întregul sistem. România nu are nevoie doar de baterii. Are nevoie de un creier energetic. Adevărata problemă este mult mai profundă: cine conduce arhitectura de echilibrare a sistemului energetic? Ministerul Energiei? Transelectrica? ANRE? OPCOM? Hidroelectrica? Distribuitorii? Agregatorii? Cine are responsabilitatea finală? Pentru că astăzi responsabilitatea este dispersată, iar costurile sunt socializate, iar și iar, și iar, și iar. Nu poate exista tranziție energetică serioasă fără: prognoză avansată, smart metering real, digitalizare, agregare de flexibilitate, management activ al consumului, tarife dinamice, servicii auxiliare mature, sancțiuni reale pentru deviații și manipulări. Altfel, bateriile vor deveni doar încă o piesă extrem de scumpă într-un sistem dezordonat', notează specialistul.
Președintele AEI aduce în prim-plan sistemul de termoficare din Oradea, unde 's-a făcut ceva mult mai rar în România, guvernanță bazată pe consultare, expertiză și disciplină de implementare'.
'Sistemul de termoficare performant de acolo nu a fost construit prin improvizație și slogane. Înainte de execuție au existat: consultanță, consultanță la consultanță, analiză tehnică, model economic, etapizare, simulări, validare și recalibrare. Adică exact opusul 'haiduciei administrative' care domină frecvent decizia publică în România. Această abordare ar trebui păstrată și la nivelul Ministerului Energiei. Pentru că infrastructura energetică nu poate fi tratată emoțional, electoral sau propagandistic. Greșelile din energie nu costă doar bani. Costă: competitivitate economică, încredere investițională, securitate energetică și ani întregi de corecții ulterioare. Chiar și în perioade de interimat România trebuie să decidă dacă vrea reformă sau doar redistribuirea privilegiilor în energie', se menționează în analiza de specialitate.
Potrivit sursei citate, marea problemă a României este că are structuri fără capacitate reală de guvernare, dar sute de oameni plătiți să supravegheze companiile energetice ale statului.
'Dacă, însă, sistemul funcționează doar când apare temporar un lider energic care provoacă șoc administrativ, atunci România nu are doar o problemă managerială. Are o problemă de stat. România nu are nevoie de panică administrativă. Nu are nevoie de sloganuri energetice. Nu are nevoie de 'tehnologia salvatoare' a fiecărui ciclu politic. Are nevoie de disciplină instituțională, competență tehnică, reguli predictibile, responsabilitate economică și capacitate reală de guvernare. Bateriile pot deveni o componentă importantă a viitorului energetic. Dar dacă sunt introduse fără arhitectură de piață, fără guvernanță și fără plan operațional, nu vor rezolva problemele sistemului. Vor muta, ascunde temporar și le vor face mai scumpe', consideră Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie este de părere România continuă să confunde agitația administrativă cu reforma reală și că 'nu tehnologia va fi problema, ci oamenii care o administrează. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis în creștere ședința de joi; rulajul a depășit 35 de milioane de euro
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de joi, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 183,71 milioane de lei (35,09 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a urcat cu
Importatorii și distribuitorii de motociclete și motocicluri solicită suplimentarea bugetului pentru aceste vehicule la ''Rabla 2026''
Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) realocarea sumei de 15 milioane de lei din linia bugetară destinată autovehiculelor termice și hibride către categoria motocicletelor, în cadrul programului ''Rabla
Românii nu mai caută un al doilea loc de muncă, ci un al doilea venit (analiză)
Creșterea costului vieții și nevoia unei mai mari stabilități financiare schimbă comportamentul românilor, iar dacă până nu demult soluția pentru venituri mai mari era un al doilea loc de muncă, în prezent tot mai mulți preferă să investească în dezvoltarea unor abilități care le pot genera venituri suplimentare, fără să își dubleze prog
Românii au returnat prin SGR peste 2,4 miliarde de ambalaje în prima jumătate a anului; rata de colectare, 82%
Rata de colectare a ambalajelor pentru primele șase luni a ajuns la 82%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, confirmând progresul constant al sistemului și integrarea returnării ambalajelor în comportamentul de zi cu zi al consumatorilor, informează, joi, RetuRO. Potrivit unui comunicat al administratorului
Discursul public, potrivit căruia România intră în criză dacă nu încasează 770 milioane de euro, o gravă dezinformare (sindicate)
Discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro, aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice, susțin cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, care solicită retr
(P) Shopping inteligent cu ZEN.COM: Cum să primești bani înapoi de fiecare dată când îți reînnoiești garderoba online?
În peisajul dinamic al comerțului electronic din anul 2026, pasionații de fashion știu foarte bine că reînnoirea garderobei cu piese de top poate fi o adevărată provocare pentru bugetul personal. Ținerea pasului cu noile tendințe îți poate epuiza rapid economiile
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 802,2 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 802,2 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 33 luni, la un randament mediu de 6,48% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 800 de milioane de lei,
Petrariu (sindicat STB): 800 de angajați vor fi disponibilizați în perioada următoare; 200 pot opta pentru plecări voluntare
Societatea de Transport București (STB) are în prezent 9.504 de salariați, iar 800 vor fi disponibilizați în cadrul planului de eficientizare, dintre care cel mult 200 de angajați vor putea părăsi compania printr-o procedură de plecări voluntare, beneficiind de șase salarii compensatorii, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Sindicatului Transportato
VIDEO Pistol: Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați a ajuns la aproape 97%
Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați (DEx6) a ajuns la aproape 97%, însă vremea nefavorabilă a împiedicat montarea unui nou segment de tablier la podul peste râul Siret, a notat, joi, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Fac
Buzoianu: Strategia privind conservarea biodiversității, adoptată de Guvern; un nou jalon de reformă din PNRR, îndeplinit
Ministerul Mediului a îndeplinit un nou jalon de reformă pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de un miliard de euro, după ce Guvernul a adoptat, în ședința de joi, Strategia privind conservarea biodiversității, a scris ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pe pagina sa de socializare.
Reprezentanții Romgaz și ai Ministerului Energiei participă la programele de instruire organizate de Ceronav
Dezvoltarea proiectelor energetice strategice din Marea Neagră presupune nu doar investiții în infrastructură și tehnologie, ci și formarea unei resurse umane înalt calificate, capabile să opereze în condiții de maximă siguranță și la standarde internaționale, susțin reprezentanții Ceronav, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au scăzut cu 0,4% în iunie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au diminuat, în iunie 2026, cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 680,925 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 8,2% (-2% în termeni reali), informează joi Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat al BNR, depozitele
România este sub media UE la ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
Energia din surse regenerabile a reprezentat anul trecut 26,2% din energia consumată în Uniunea Europeană, în creștere de la 25,2% în 2024, iar România este ușor sub media europeană, arată datele provizorii publicate joi de Eurostat. În rândul statelor membre, Suedia a avut cea mai mare pondere a energiei din surse regenerab
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,9%, în iunie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 1,9% în iunie 2026, față luna anterioară (1,8% în termeni reali), până la nivelul de 473,683 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al creditului neguvern
Cererea de cazare pe litoral a crescut de șapte ori în perioada Beach, Please! (platformă)
Cererea de cazare pe Litoral, pe perioada unui cunoscut festival de muzică hip-hop, a crescut de șapte ori, iar prețurile au ajuns până la 3.800 de euro pe sejur, arată o analiză întocmită de o agenție de turism online. Potrivit datelor Travelminit, Beach, Please! a adunat anul acesta peste 500.000 de participanți la Costinești, în cele cinci