Președintele AEI: România a accelerat, în ultimii ani, dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca SEN să fie pregătit
România a accelerat, în ultimii ani, dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Național (SEN) să fie pregătit structural pentru această transformare, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'România intră într-o etapă decisivă pentru sistemul său energetic. Miza nu mai este doar lansarea unor investiții noi sau validarea unui alt ciclu tehnologic prezentat drept 'salvator a tot și toate'. Miza reală este configurarea arhitecturii economice, instituționale și strategice care va susține dezvoltarea energetică în următoarele două decenii. Iar în acest context, informațiile privind condiționarea de la nivel de prim-ministru, a aprobării bugetului Hidroelectrica de asumarea unor investiții masive în baterii ridică câteva întrebări. Ideea dezvoltării capacităților de stocare este corectă. Problema este alta. În România, ideile corecte sunt adesea executate haotic, administrativ și clientelar, până când rezultatul final devine exact opusul obiectivului declarat.Am împins regenerabilele înaintea infrastructurii. În ultimii ani, România a accelerat dezvoltarea regenerabilelor și a prosumatorilor fără ca Sistemul Energetic Național să fie pregătit structural pentru această transformare. S-au acordat stimulente. S-au făcut declarații triumfaliste. S-au vândut public sloganuri despre 'energie ieftină pentru toți', afirmă Chisăliță.
Potrivit unei analize publicate vineri, șeful AEI subliniază faptul că infrastructura reală a rămas în urmă, cu rețele insuficient modernizate, digitalizare incompletă, lipsă de prognoză avansată, piață de servicii de sistem insuficient maturizată, capacitate redusă de echilibrare și coordonare instituțională fragmentată.
'Acum apare noua promisiune. singura salvatoare: bateriile. Exact aici statul român riscă să repete aceeași eroare fundamentală: transformarea unei tehnologii utile într-o ideologie administrativă. Bateriile nu rezolvă structural problemele sistemului energetic. Ele nu produc energie, nu reduc miraculos prețurile, nu înlocuiesc investițiile în rețele, nu repară lipsa de coordonare instituțională, nu elimină incompetența managerială, nu pot substitui o piață funcțională. Bateriile sunt doar un instrument tehnic de flexibilitate. Atât.Valoarea lor depinde integral de arhitectura pieței, regulile de echilibrare, mecanismele de remunerare, transparența licitațiilor, disciplina operațională, integrarea în serviciile de sistem și capacitatea statului de a împiedica apariția unor noi rente. Fără aceste condiții, bateriile riscă să devină nu soluția, ci următoarea schemă de extracție de bani din sistem', explică Dumitru Chisăliță.
În opinia acestuia, sloganul 'mai multe regenerabile = energie mai ieftină este o minciună', întrucât realitatea europeană este mult mai complicată.
'Țările cu penetrare ridicată de regenerabile se confruntă simultan cu: volatilitate extremă, diferențe uriașe între orele de preț, costuri masive de rețea, costuri mari de echilibrare, necesar uriaș de infrastructură suplimentară. Energia ieftină nu apare automat din instalarea de MW. Prețurile mici apar doar când există simultan: producție competitive, rețele solide, flexibilitate, capacitate de transport, management profesionist, contracte stabile, piețe funcționale și disciplină investițională, dar nu orice investiții investiții eficiente pentru întregul sistem. România nu are nevoie doar de baterii. Are nevoie de un creier energetic. Adevărata problemă este mult mai profundă: cine conduce arhitectura de echilibrare a sistemului energetic? Ministerul Energiei? Transelectrica? ANRE? OPCOM? Hidroelectrica? Distribuitorii? Agregatorii? Cine are responsabilitatea finală? Pentru că astăzi responsabilitatea este dispersată, iar costurile sunt socializate, iar și iar, și iar, și iar. Nu poate exista tranziție energetică serioasă fără: prognoză avansată, smart metering real, digitalizare, agregare de flexibilitate, management activ al consumului, tarife dinamice, servicii auxiliare mature, sancțiuni reale pentru deviații și manipulări. Altfel, bateriile vor deveni doar încă o piesă extrem de scumpă într-un sistem dezordonat', notează specialistul.
Președintele AEI aduce în prim-plan sistemul de termoficare din Oradea, unde 's-a făcut ceva mult mai rar în România, guvernanță bazată pe consultare, expertiză și disciplină de implementare'.
'Sistemul de termoficare performant de acolo nu a fost construit prin improvizație și slogane. Înainte de execuție au existat: consultanță, consultanță la consultanță, analiză tehnică, model economic, etapizare, simulări, validare și recalibrare. Adică exact opusul 'haiduciei administrative' care domină frecvent decizia publică în România. Această abordare ar trebui păstrată și la nivelul Ministerului Energiei. Pentru că infrastructura energetică nu poate fi tratată emoțional, electoral sau propagandistic. Greșelile din energie nu costă doar bani. Costă: competitivitate economică, încredere investițională, securitate energetică și ani întregi de corecții ulterioare. Chiar și în perioade de interimat România trebuie să decidă dacă vrea reformă sau doar redistribuirea privilegiilor în energie', se menționează în analiza de specialitate.
Potrivit sursei citate, marea problemă a României este că are structuri fără capacitate reală de guvernare, dar sute de oameni plătiți să supravegheze companiile energetice ale statului.
'Dacă, însă, sistemul funcționează doar când apare temporar un lider energic care provoacă șoc administrativ, atunci România nu are doar o problemă managerială. Are o problemă de stat. România nu are nevoie de panică administrativă. Nu are nevoie de sloganuri energetice. Nu are nevoie de 'tehnologia salvatoare' a fiecărui ciclu politic. Are nevoie de disciplină instituțională, competență tehnică, reguli predictibile, responsabilitate economică și capacitate reală de guvernare. Bateriile pot deveni o componentă importantă a viitorului energetic. Dar dacă sunt introduse fără arhitectură de piață, fără guvernanță și fără plan operațional, nu vor rezolva problemele sistemului. Vor muta, ascunde temporar și le vor face mai scumpe', consideră Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie este de părere România continuă să confunde agitația administrativă cu reforma reală și că 'nu tehnologia va fi problema, ci oamenii care o administrează. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pistol: Continuă așternerea asfaltului pe ultimii km ai lotului 2 al secțiunii dintre Focșani și Bacău a Autostrăzii Moldovei
Peste 40 de muncitori și aproximativ 20 de utilaje lucrează, pe Autostrada Moldovei, la așternerea stratului asfaltic de legătură pe sectorul Sascut-Berești (județul Bacău), a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. 'Continuă așternerea asfaltului pe ultim
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 9%, în aprilie 2026
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,9%, în aprilie 2026, până la 769,1 milioane de lei, de la 706 milioane de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, de la 172,5 milioane
ANAF a recuperat peste 18 milioane lei prin e-Licitații
Platforma e-Licitații ANAF a generat încasări de peste 18 milioane de lei la bugetul de stat în primele două luni de la lansare, atât prin valorificarea online a bunurilor sechestrate, cât și prin plata voluntară a datoriilor de către contribuabili, a anunțat Ministerul Finanțelor. Potrivit instituției, de la lansarea platformei, la 30
Negrescu: Decizia Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare
Decizia Consiliului Concurenței privind ROBOR riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. 'Decizia Consiliului Concurenței, fără niște explicații care să stea în picioare dincolo de 'efectele de fracțiuni de procent ROBOR' bazate pe e-mail-uri și
INS: Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,8% în primul trimestru din 2026
Transportul aeroportuar de pasageri a crescut, în primul trimestru din 2026, cu 7,8%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, de la 5.597.400 pasageri la 6.034.900 pasageri, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroport
România are cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale din UE
Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a crescut ușor sau a rămas stabil în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene între 2024 și 2025, însă România este lider în UE la acest capitol, arată datele publicate luni de Eurostat. Conform acestor date, cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale a fost ra
APIA: Înmatriculările de autoturisme noi, în creștere cu 7% în luna mai; electrificarea domină piața auto
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în luna mai a acestui an cu 7% față de aceeași lună din 2025, în timp ce vehiculele 'electrificate' au consemnat un avans de 32%, arată datele publicate, luni, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Conform informațiilor centralizate de la Direcția Generală Per
Reportul la Loto 6/49 a ajuns la aproape șase milioane de euro
Reportul la Loto 6/49, la categoria I, a ajuns la peste 30,79 milioane de lei (peste 5,86 milioane de euro), iar la Noroc este în joc un report cumulat de peste 6,93 milioane de lei (peste 1,32 milioane de euro), informează, luni, Loteria Română. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la
APIA: Peste 671.000 de cereri de plată pentru 9,7 milioane de hectare au fost depuse în Campania 2026
Fermierii au depus 671.334 de cereri de plată pentru o suprafață totală de 9,76 milioane de hectare în cadrul Campaniei 2026, finalizate vineri de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare comparativ cu anul precedent, în timp ce numărul cereril
BRD va contesta decizia Consiliului Concurenței privind ROBOR
BRD-Groupe Societe Generale SA respinge ferm decizia Consiliului Concurenței de a amenda zece bănci în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR și avertizează că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta această decizie, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES. 'BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concure
Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei pentru comportamentul lor în perioada fixingului ROBOR
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. ''Decizia noastră nu a vizat
Tanczos Barna: 671.334 de cereri de plată au fost depuse pentru subvențiile APIA aferente anului 2026
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat sâmbătă încheierea cu succes a campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. ''Una dintre principalele priorități ale mandatului meu de ministru interimar a fost finalizarea în bune condiții a
Bursa de la București a pierdut în această săptămână aproape 2,5 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 2,46 miliarde de lei la capitalizare, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat un declin de peste 41 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. În săptămâna 1 - 5 iunie au avut loc doar
Chisăliță (AEI): Indiferența privind motorina care ajunge în România este o formă de complicitate prin inacțiune
România nu își poate permite să ignore riscurile ridicate de atacurile cu drone marine ale Ucrainei asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră, care sunt parte a unui război în care energia, transportul maritim și exporturile de petrol rusesc au devenit arme economice la fel de importante ca rachetele și tancurile rușilor, arată o an
Report de peste 5,62 milioane de euro la Loto 6/49 și de 1,28 milioane de euro la Noroc, la tragerea de duminică
Categoria I a jocului Loto 6/49 înregistrează un report de peste 29,57 milioane de lei (5,62 milioane de euro), în timp ce la Noroc depășește 6,78 milioane de lei (peste 1,28 milioane de euro), informează Loteria Română. Duminică, 7 Iunie , vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc