România se menține peste media europeană în ceea ce privește persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu o pondere de 27,4%, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

''Recentele date publicate de Eurostat ne pun din nou față în față cu o realitate pe care nu o putem ignora: în anul 2025, România a înregistrat o rată de 27,4% a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Ne menținem, din păcate, mult peste media europeană de 20,9%, situându-ne printre țările cu cele mai ridicate procente din Uniunea Europeană. Mai mult, o privire atentă asupra datelor arată că 29,4% dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu copii dependenți din România se confruntă cu acest risc major. Dar, dincolo de aceste procente oficiale, sărăcia este o realitate zilnică și apăsătoare pentru sute de mii de oameni pentru care o masă completă nu reprezintă o certitudine, ci un lux. Pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă aceste date, trebuie să ne uităm la modul în care vulnerabilitatea se manifestă în viața de zi cu zi'', se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, în zonele rurale, lipsa accesului la hrană vine adesea la pachet cu o izolare profundă, cu lipsa infrastructurii, a serviciilor sociale de bază și a unui sprijin comunitar concret.

''Aici, o familie vulnerabilă sau un vârstnic singur se luptă nu doar cu lipsurile, ci și cu distanța față de orice formă de ajutor. De cealaltă parte, în mediul urban, mai ales în zonele periferice, vorbim despre același tip de dificultate, poate mai puțin vizibilă, dar la fel de prezentă. Ascunsă în spatele blocurilor sau la marginea marilor orașe, sărăcia urbană înseamnă costuri de trai adesea insuportabile, lipsa locurilor de muncă sigure și o nesiguranță zilnică a hranei. În acest peisaj dominat de extreme - o risipă alimentară alarmantă la nivel național pe de o parte și un nivel ridicat al sărăciei pe de altă parte - Federația Băncilor pentru Alimente din România - FBAR intervine zilnic cu soluții practice. Mecanismul nostru este simplu, dar cu un impact vital: recuperăm surplusul de alimente sigure pentru consum direct de la producătorii, procesatorii, distribuitorii și retailerii din sectorul agroalimentar. Apoi, acest surplus este redirecționat, prin intermediul asociațiilor și organizațiilor partenere din teren, către oamenii care au cea mai mare nevoie de el. Sutele de mii de tone de produse salvate nu înseamnă doar paleți de marfă rulați în depozite; înseamnă o intervenție concretă, zilnică, care transformă o risipă iminentă întrun sprijin real pentru mii de oameni vulnerabili, reducând masiv insecuritatea alimentară'', notează reprezentanții Federației.

FBAR invită companiile din industria agroalimentară să își asume un rol activ și să transforme surplusul în sprijin comunitar prin donarea acestuia către Băncile pentru Alimente (proces susținut de facilități fiscale clare). ''De asemenea, fiecare dintre noi se poate implica - prin voluntariat, printr-un consum mai responsabil acasă pentru reducerea risipei proprii sau prin donații'', subliniază sursa citată.

Federația Băncilor pentru Alimente din România și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile.

Organizația este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA, iar de la înființare, din 2016, până la finalul anului 2025, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41.000 de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile.

De asemenea, peste 37.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă, mai mult de 3.000 de tone colectate prin Colecta Națională de Alimente și aproape 1.400 de tone produse non-food. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)