IMM România solicită introducerea unei clauze de protecție 'Safe Harbor', care să garanteze separarea finanțărilor europene destinate sectorului privat de condiționalitățile politice, astfel încât beneficiarii care își îndeplinesc obiectivele tehnice să primească decontările la timp și să nu fie expuși riscului de lipsă de lichidități.

Într-un document de poziționare cu referire la Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, lansat joi, cu ocazia Zilei Întreprinzătorilor, IMM România atrage atenția asupra efectelor negative ale condiționării plăților din fonduri europene de jaloane politice și reforme macro-instituționale, o condiționalitate care poate genera blocaje sistemice, în care firmele sunt afectate direct de întârzieri sau eșecuri asupra cărora nu au control.

'Dezbaterile privind viitorul Cadru Financiar Multianual se află într-un moment de maximă intensitate, iar prioritatea strategică a României trebuie să fie valorificarea eficientă a celor peste 60 de miliarde de euro care vor fi alocate țării noastre în exercițiul financiar 2028-2034. Acești bani pot închide decalajele economice ale României doar dacă ajung acolo unde se creează valoare, respectiv în economia reală. Din această perspectivă, IMM România, în calitate de reprezentant al antreprenorilor autohtoni, consideră că succesul fondurilor europene nu mai trebuie măsurat doar prin procente de absorbție, ci prin capacitatea lor de a face bine adevăratei economii românești, acea economie a mediului privat autohton, care a fost permanent un motor de stabilitate și creștere a țării', a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, în cadrul unui eveniment care a marcat cea de-a 33-a ediție a Zilei Întreprinzătorilor, potrivit unui comunicat al organizației.

Documentul subliniază că planul de punere a fondurilor de Coeziune, Agricultură și Sociale sub umbrela administrativă unică a Planului de Parteneriat Național și Regional (PPNR) va duce la o centralizare excesivă a procesului decizional și va favoriza marile proiecte de stat în detrimentul sectorului privat. De altfel, IMM-urile, pilonul central al rezilienței economice naționale, solicită un cadru de finanțare bazat pe performanță măsurabilă, o simplificare administrativă radicală și un parteneriat autentic, se precizează în comunicat.

În documentul de poziție al antreprenoriatului privitor la viitorul cadru financiar multianual, IMM România propune introducerea unor mecanisme de protecție pentru accesarea sumelor din viitorul Fond European pentru Competitivitate, pentru care sunt propuse la alocare 409 miliarde de euro.

Astfel, IMM cere introducerea unui 'bonus de convergență', respectiv aplicarea unui punctaj suplimentar obligatoriu în apelurile centralizate pentru proiectele care includ parteneri din state cu PIB per capita sub media UE, cum este cazul României. Firmele din aceste state se confruntă cu costuri de capital mai mari, iar în absența unui astfel de mecanism, fondul european de competitivitate va putea fi accesat cu succes doar de campionii tehnologici existenți în state mai avansate, adâncind astfel decalajul industrial, susține IMM România.

Totodată, organizația cere o cotă rezervată de cel puțin 20% din fondurile de competitivitate pentru companiile de talie medie (Mid-Caps) și IMM-urile inovatoare, considerând că modelul actual de proiecte gigant în consorții transnaționale exclude majoritatea firmelor românești capabile de cercetare-dezvoltare.

IMM România mai solicită și un cadru de finanțare bazat pe performanță măsurabilă, o simplificare administrativă radicală și un parteneriat autentic în ceea ce privește alocarea banilor europeni către mediul privat. Concret, asociația cere finalizarea urgentă a interoperabilității platformei MySMIS cu ANAF, ONRC și REVISAL, dar și implementarea obligatorie a Ghidului Unic de Condiții Comune pentru toate programele de finanțare, aplicarea principiului 'Single Audit' pentru evitarea controalelor repetate asupra beneficiarilor deja validați și introducerea unui mecanism automat de indexare a granturilor cu inflația, astfel încât proiectele să nu fie blocate de birocrație sau de creșterea costurilor.

'Mediul de afaceri propune de asemenea orientarea fondurilor europene către programe dedicate creșterii competitivității IMM-urilor, prin investiții în digitalizare și tehnologii AI, eficiență energetică și tranziție verde, inovare și integrare în lanțurile valorice europene, precum și susținerea internaționalizării și dezvoltării capacității manageriale a companiilor. Solicitarea legată de prioritizarea digitalizării vine în contextul în care, deși 61% dintre IMM-urile românești au un site propriu și aproape 77% sunt prezente pe rețelele sociale, doar 21% vând online, reușind astfel să monetizeze prezența în online', se mai arată în documentul citat.

Nu în ultimul rând, IMM România propune introducerea unui program de creștere a capacității administrative a organizațiilor patronale și sindicale reprezentative, cu finanțare eligibilă pentru expertiză tehnică, analiză și consultanță în politici publice, digitalizarea proceselor interne, instruirea personalului în managementul proiectelor, monitorizare și evaluare.

Datele oficiale recente indică o perioadă critică pentru capitalul autohton, marcată de o creștere a numărului de insolvențe și de o contractare severă a consumului, amintește organizația patronală.

'Nu putem celebra antreprenoriatul doar cu mesaje de felicitare când datele ne arată o scădere de 25% a consumului și o explozie a dizolvărilor de firme. Antreprenorii români navighează o furtună economică fără precedent și au nevoie urgentă de mecanisme reale de sprijin adaptate situației de criză', a declarat, la rândul său, Elena Coanda, președinte PNFAIMM, prezentă la eveniment. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)