Asociația Forestierilor din România (ASFOR) propune un pachet integrat economic, social și de mediu în 20 de puncte pentru reziliența sectorului forestier și, în același timp, cere responsabilitate din partea mediului politic care nu trebuie să compromită stabilitatea economică, locurile de muncă din zonele montane și credibilitatea României ca partener european de încredere.

'Respectăm pe deplin mecanismele democratice și înțelegem că orice criză politică se rezolvă prin instrumentele Constituției. Cerem însă responsabilitate: jocul politic nu trebuie să compromită stabilitatea economică, locurile de muncă din zonele montane și credibilitatea României ca partener european de încredere. Cele trei măsuri propuse - 'Construiește cu lemn românesc', 'Rabla pentru sobe' și 'România Verde' - formează cercul complet al bio-economiei forestiere: cererea, resursa și regenerarea. Punem la dispoziția oricărei viitoare guvernări întregul nostru program tehnic de 20 de măsuri și expertiza ASFOR pentru a le transforma în realitate administrativă', susține președintele ASFOR, Ciprian Muscă, într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, sectorul forestier contribuie cu peste 3,5% la PIB-ul național și susține sute de mii de locuri de muncă în zonele rurale și montane, iar orice perioadă de blocaj administrativ se traduce în investiții amânate, risc de dezangajare a fondurilor europene și pierderea încrederii pe lanțurile valorice transfrontaliere unde România este deja un furnizor strategic.

În acest context, ASFOR pune la dispoziția decidenților politici 'Propunerea de plan de guvernare pentru domeniul pădurilor 2025-2028', un document structurat în 20 de măsuri concrete, elaborat cu expertiza tehnică a sectorului.

Reprezentanții asociației de profil menționează că, din acest pachet, o măsură prioritară se referă la adoptarea unei norme prin care toate construcțiile realizate de către entități ale statului să utilizeze cel puțin 30% materiale din lemn produse în România.

'Măsura activează un instrument deja folosit cu succes în Austria, Finlanda și Suedia: achizițiile publice ca pârghie de stimulare a cererii interne. Lemnul stochează carbon pe toată durata de viață a clădirii, iar utilizarea lui în cascadă - de la construcții, la mobilier, la energie - maximizează valoarea adăugată pe metru cub recoltat. Efectul este dublu: reducerea amprentei de carbon a clădirilor publice și consolidarea lanțului valoric autohton al lemnului', se arată în comunicat.

În același timp, un al doilea punct important vizează alocarea anuală a 200 milioane de lei din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu pentru cofinanțarea achiziției de sobe cu randament de cel puțin 80%. 'Programul răspunde simultan la trei probleme: sărăcia energetică în zonele rurale și montane, poluarea atmosferică generată de arderea ineficientă a lemnului de foc și presiunea pe resursa lemnoasă. Înlocuirea sobelor vechi cu echipamente moderne reduce consumul de lemn de foc cu până la 40% pentru aceeași cantitate de căldură, eliberând astfel resursă pentru utilizări superioare în industrializare', explică forestierii.

De asemenea, pe zona de mediu, se propune un program național de împăduriri, combatere a deșertificării și realizare de perdele forestiere, 'răspunsul concret al sectorului la criza climatică'.

'Măsura prevede ca orice nou drum de importanță națională să fie prevăzut din faza de studiu de fezabilitate cu perdea forestieră, iar zonele expuse riscului de deșertificare - în special sudul țării - să beneficieze de campanii structurate de împădurire. România dispune de potențialul tehnic, de fondul de teren necesar și de cadrul european de finanțare (...) Lipsește doar continuitatea administrativă', se precizează în comunicat.

Conform ASFOR, programul integral de 20 de măsuri pentru sectorul forestier, structurat pe orizontul de timp 2025-2028, este disponibil pentru consultare și dezbatere cu toate forțele politice și instituțiile responsabile. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)