Numărul de prosumatori a crescut exponențial în România, după invazia Rusiei în Ucraina, dar pe această zonă e nevoie de o reglementare mai durabilă în care să avem grijă de tot ecosistemul, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

'Într-adevăr, România, Ministerul Energiei și Parlamentul României au încurajat cu dezvoltarea conceptului de prosumatori, creșterea numărului de prosumatori (...) În perioada crizei trecute, a prețurilor mari la energie, în 2022, după invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia, una dintre soluțiile care a fost la îndemâna României și care a contat foarte mult a fost aceea că a crescut exponențial numărul de prosumatori. Oamenii au vrut să fie independenți din punct de vedere energetic. Guvernul a venit cu o schemă de compensare, a costat câteva miliarde bugetul de stat, și a expirat anul trecut. Apoi, prețurile au crescut la consumatorul final. De aceea cei care au devenit prosumatori au avut un mic avantaj, dar s-au lovit și de foarte multe bariere birocratice și de timpii foarte lungi de recuperare a banilor pe care trebuiau să îi primească pentru energia pe care au introdus-o în sistem. Aici e nevoie de o reglementare mai durabilă în care să avem grijă de tot ecosistemul', a spus Bușoi.

În opinia secretarului de stat, presiunea este pe segmentul distribuției, unde sunt necesare investiții de mentenanță, mai ales în condițiile intrării în sistem a unui număr mare de jucători.

'Dacă găsim acest echilibru în care vom putea găsi surse de finanțare pentru distribuție din tarif, investiții în distribuție din fonduri europene sau poate din alte zone de investiții private care apoi să se poată recupera în timp, e foarte bine. În continuare zona de consumatori va crește și va deveni mai puternică la nivelul României', a spus oficialul.

Potrivit acestuia, stocarea de energie este în plin avânt și există foarte mult interes pe acest segment

'Și aici, ca și în cazul capacităților de producție pe solar și eolian există deja un număr impresionant de ATR-uri. Știți bine, discuția publică pe care a ridicat-o premierul și pe bună dreptate a indicat nevoia unor soluții pentru a nu bloca sistemul cu proiecte speculative care nu au șansă să se realizeze, împiedicând proiectele care au finanțare în spate, care au forță investițională să fie implementate. Deja vedem noi capacități de stocare care intră în sistem în mod constant prin nevoia foarte mare de stocare și de o nouă capacitate producție pe gaz. Mă refer în primul rând la Mintia, pentru a putea rezolva orele de vârf. Aici e marea problemă cu care România se confruntă și care generează prețuri medii ridicate. Nu sunt nici cele mai mari din lume, nici cele mai mari din Uniunea Europeană, nici poate cele mai mari din regiune, depinde cum facem comparația și în ce moment, dar într-adevăr dacă raportăm la puterea de cumpărare a românului și la PIB-ul României per capita, sunt mari. E principala provocare de care trebuie să ne ocupăm și aici avem nevoie de mai multă producție să nu mai facem importuri și mai ales să nu mai facem importuri în orele de vârf, iar bateriile ne vor ajuta să preluăm o parte din energia produsă în timpul zilei sau în orele în care energia este în exces, electricitatea este în exces, mai ales din partea de solar și să o folosim atunci când este mai mare nevoie să facem această modulare', a susținut demnitarul.

Bușoi a menționat, totodată, că Ministerul Energiei are, deja, spre finalizare 11 proiecte din PNRR pe stocare, pentru care a fost aprobată schema de finanțare, iar în curând va fi lansată în consultare, după care apelul propriu-zis finanțat din Fondul de modernizare, pentru a crește capacitatea de stocare a României.

Decidenți, lideri din industrie și experți din domeniul energetic dezbat, marți, la evenimentul Energy Forward 2026, despre ce urmează pentru piața energiei și cum se vor reflecta aceste schimbări în costurile reale ale economiei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)