Munca pe platforme nu mai este este un fenomen de nișă în România, iar flexibilitatea rămâne esențială pentru 92% dintre români care susțin autonomia în muncă, potrivit unui studiu realizat în 25 de țări, care analizează percepțiile publicului privind munca pe platforme și viitoarele reglementări în domeniu.

'În timp ce România pregătește transpunerea Directivei europene privind munca pe platforme, datele arată că românii pun pe primul loc libertatea de a alege: 92% dintre respondenți consideră că lucrătorii ar trebui să poată decide când și cât muncesc, iar 70% susțin păstrarea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele tradiționale de angajare care ar putea limita independența lucrătorilor', se arată în studiul realizat de Ipsos.

Cercetarea contrazice percepția potrivit căreia munca pe platforme ar reprezenta o amenințare pentru locurile de muncă tradiționale, în contextul în care 45% dintre respondenți o văd ca pe o soluție care răspunde unor nevoi neacoperite de piața tradițională a muncii.

'Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă', a spus Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.

Majoritatea respondenților sunt de acord că munca pe platforme ajută anumite grupuri să obțină venituri suplimentare și au identificat următoarele categorii ca fiind principalii beneficiari ai acestor oportunități: studenții (menționați de 86% dintre respondenți), părinții care încearcă să găsească un echilibru între îngrijirea copiilor și obținerea unui venit (73%), persoanele nou-intrate pe piața muncii (78%) și persoane în vârstă care doresc să-și suplimenteze pensiile (70%).

Dincolo de impactul asupra lucrătorilor, studiul arată că platformele de livrare joacă un rol tot mai important pentru afacerile locale. Acestea au devenit parteneri relevanți pentru sectorul HoReCa și pentru retailul local din România. Astfel, 81% dintre români sunt de acord că platformele sprijină restaurantele și magazinele locale, 83% au descoperit afaceri locale noi prin intermediul acestor aplicații, iar 72% spun că aceste servicii le îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții de zi cu zi, prin economie de timp și confort.

Rezultatele studiului au fost prezentate pe 29 aprilie, în cadrul Romanian Future of Work Policy Lab. În contextul în care termenul pentru transpunerea Directivei europene este decembrie 2026, mesajul transmis către decidenți este clar. 'Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României. Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide', a declarat Glen Hodgson, Secretary General, Freelance Movement, în comunicat.

În contextul în care România își conturează legislația națională în baza Directivei UE 2024/2831, datele arată că 82% dintre tinerii între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi, o orientare pro-flexibilitate fiind regăsită și în țări precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, ceea ce poziționează România ca un actor relevant în tranziția către munca digitală.

Cercetarea a fost comandată de platformă de comerț local Wolt, în colaborare cu Deliveroo, și realizată de Ipsos în perioada ianuarie-martie 2026, prin interviuri online derulate prin panelurile Ipsos. În România, studiul a inclus un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani, cu cote aplicate în funcție de vârstă, gen și regiune. Rezultatele fac parte dintr-un studiu european mai amplu, desfășurat în alte 24 de țări, pe lângă România, cu un eșantion total de aproximativ 22.500 de respondenți. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)